În China s-au încheiat joi lucrările anuale ale Congresului Naţional Popular, organul legiuitor al republicii, proces care durat aproape două săptămâni – scrie Deutsche Welle . Adoptarea actelor normative în acest organism însă este doar o formalitate, deputaţii practic nu au posibilitatea de a modifica proiectele pregătite cu grijă cu mult înaintea evenimentului. Totodată a avut loc şi şedinţa unui organism politic special, numit Consiliul Naţional al Conferinţei Consultative a Politicii Populare.
Cea mai importantă decizie politică a fost modificarea legii alegerilor din Hong Kong, prin care autonomia oraşului este practic anulată. Elita politică chineză se pregăteşte pentru independenţa tehnologică de Statele Unite şi la eventuale conflicte militare. La şedinţă, liderii partidului şi statului chinez au promis schimbarea modelului economic, creşterea calităţii şi dezvoltarea tehnologiilor autohtone. Analiştii mai sceptici însă sunt de părere că aceste slogane nu sunt noi, iar documentele conţin foarte puţine detalii concrete.
Autonomia Hong Kong-ului lichidată
Congresul Naţional al Poporului a adoptat modificarea legii electorale din Hong Kong prin care până şi rămăşiţele sistemului democratic au fost abolite. Astfel cum am scris în oraşul care aparţine de China, dar şi-a păstrat o autonomie administrativă largă după retragerea Marii Britanii, încă din anul 2019 s-au declanşat proteste ample. Demonstranţii au susţinut că Beijingul vrea ca prin măsuri administrative să-şi extindă influenţa asupra oraşului. Acest lucru s-a întâmplat prin sprijinirea instituţională a grupurilor de interese loiale Partidului Comunist Chinez. Din cei 70 de deputaţi ai autorităţii locale, doar jumătate sunt aleşi prin vot direct, ceilalţi sunt numiţi de guvern. Prin legea adoptată acum, numărul deputaţilor va creşte cu 20 de persoane, care vor reprezenta interesele guvernului. Presa chineză recunoaşte că scopul modificării a fost eliminarea autonomiei oraşului, însă notează că „văzând fanatismul şi incapacitatea de dialog a forţelor antiguvernamentale, Beijingul nu a avut alt mijloc pentru a păstra guvernabilitatea Hong Kong-ului”. Opoziţia din oraş susţine că în urma acestei modificări nu mai are rost să participe la alegeri.
Inovaţie, înnoire tehnologică
A fost adoptat oficial al 11-lea plan cincinal şi un proiect economic de perspectivă până în anul 2035. Potrivit publicaţiei economice chineze Ţaihsin – citată de Telex – bugetul alocat cercetării va creşte anual cu 7%, iar în cadrul acestuia cercetarea de bază va primi mai mult cu 10,6%. Prim-ministrul a promis că cercetătorii vor avea o mai mare libertate în ceea ce priveşte cheltuirea banilor. Vor ca plusvaloarea creată de „economia digitală” să crească de la 7,8% cât este în prezent la 10% până în anul 2025. Tot până atunci doresc să dubleze procentul „invenţiilor care au o valoare adăugată mare”. Pe lângă toate acestea, doresc să sprijine venirea în ţară a forţei de muncă cu înaltă calificare. Categoriile tehnologice care beneficiază de atenţia sporită a guvernului sunt calculatoarele cuantice, inteligenţa artificială, producţia de semiconductori, dar şi industria tradiţională. Reglementarea funcţionării marilor firmelor tehnologice însă poate să devină mai strictă, având în vedere că înmulţirea firmelor precum Alibaba a creat tensiuni economice şi politice.
În paralel cu autoaprovizionarea tehnologică, proiectul subliniază importanţa strategică a sloganului lansat încă în toamna anului trecut: calitate, nu cantitate. Această înseamnă folosirea mai eficientă a materiilor prime, promovarea dezvoltării sustenabile, inclusiv eradicarea sărăciei şi creşterea consumului intern, ceea ce ar da un impuls economiei autohtone şi satisfacerea cu precădere a nevoilor interne. Conducătorul Institutului de Economie Mondială a Academiei de Ştiinţe Sociale, Yu Yongding spune că nu este vorba despre autoizolare, dar trebuie avut în vedere, că creşterea producţiei pentru export după un timp nu mai devine sustenabilă nici economic şi nici politic. Analiştii economiei chineze însă spun că astfel de idei au apărut în discursul public încă din anul 2007, dar până acum nu s-a întâmplat nimic.
Documentele adoptate prognozează pentru acest an o creştere economică de peste 6%, însă specialiştii şi instituţiile internaţionale cred că acesta va fi mult mai mare, după ce anul trecut din cauza pandemiei a fost un an mai slab.
Capcana lui Tucidide şi declinul Occidentului
Nu este o surpriză că geopolitica şi relaţia cu Statele Unite au fost subiecte dezbătute pe larg la cele două congrese. Generalul Xu Qiliang, adjunctul comandantului armatei chineze (comandantul fiind preşedintele Xi Jinping) a spus că China trebuie să se pregătească pentru „capcana lui Tucidide”, adică la un eventual război între Statele Unite şi China. Tucidide a fost un scriitor grec (460 – 395 î.Ch.) care a scris războaiele peoponesiene şi a susţinut că motivul conflictului dintre Sparta şi Atena a fost dezvoltarea mai rapidă a Athenei, care a făcut ca Sparta să fie îngrijorată de puterea economică şi culturală superioară a celor din Atena şi a atacat statul rival. Ideea lui Tucidide a fost preluată în anii ’70 de profesorul de politologie de la Universitatea din Harvard, Graham Allison, care a denumit fenomenul „capcana lui Tucidide” şi cu ajutorul acestei scheme a explicat războaiele turco-habsburgice, luptele britanico-olandeze, războaiele lui Napoleon, dar şi Primul Război Mondial. Teza lui Allison însă nu este împărtăşită de majoritatea istoricilor.
Poziţii similare au fost formulate şi de Xi Jinpin şi colaboratorii săi, care au susţinut că Statele Unite au devenit imprevizibile şi ameninţă China, Occidentul este în declin, iar Orientul creşte. Analistul Institutului Mercator din Berlin, Nis Grünberg este de părere că în ochii liderilor chinezi, aceștia au şi câştigat deja disputa cu Occidentul. Un element retoric repetitiv al dezbaterilor a fost că gestionarea crizei provocate de Sars-Cov-2 a demonstrat superioritatea sistemului chinezesc, pentru că nicio altă economie nu a fost în stare să crească în timpul pandemiei.
În medii academice există opinia că ar fi mai bine dacă Beijingul ar fi mai reţinut, însă se pare că retorica oficială a regimului se axează pe mesaje mai dure. Concluziile politice ale Congresului Naţional Popular sunt interesante în contextul în care săptămâna viitoare reprezentanţii Chinei şi ai Statelor Unite urmează să se întâlnească în Alasca pentru a încerca detensionarea relaţiilor.
Székely Ervin, RADOR
