Revista presei internaționale – 18 martie 2021

Criza coronavirusului, cu accent pe eforturile globale pentru vaccinare, dar și scena politică globală sunt teme centrale abordate de presa internațională. Comisia Europeană a prezentat propunerea sa pentru crearea unui „Certificat Verde Digital”, sau paşaport de vaccinare, care va permite mişcarea liberă şi în siguranţă în interiorul Uniunii Europene în perioada pandemiei, anunță CNN. „Certificatul va confirma că posesorul a fost vaccinat anti-COVID-19, că a fost testat negativ pentru coronavirus sau s-a recuperat după o infecţie cu coronavirus. Documentul poate fi utilizat în toate statele membre ale UE, în Islanda, Lichtenstein, Norvegia, şi Elveţia şi „va fi deschis iniţiativelor dezvoltate la nivel mondial”. Fiecare unitate care va elibera astfel de certificate – de exemplu, spitalele, centrele de testare sau autorităţile din sănătate – va avea propria sa cheie de semnătură digitală, toate aceste informaţii urmând a fi stocate în baze de date securizate aflate în fiecare ţară membră a UE. Comisia Europeană va construi o poartă de acces prin care vor fi verificate toate semnăturile certificatelor în toate statele UE. Statele membre trebuie să emită certificate de vaccinare indiferent de tipul de vaccin anti-COVID-19 utilizat, a propus Comisia Europeană. De asemenea, persoanele care au fost vaccinate înainte de implementarea Certificatului Verde Digital trebuie să aibă posibilitatea de a obţine certificatul”, informează CNN.
UE ameninţă să înăsprească condiţiile pentru exportul vaccinurilor anti-COVID, scrie Le Point. În cadrul mecanismului de control instituit la sfârşitul lunii ianuarie, Comisia Europeană ar putea face mai dificile exporturile în afara UE, în situaţia în care continentul înregistrează întârzieri importante de livrare de la laboratoare. „Exportăm multe vaccinuri spre ţări care produc vaccinuri ele însele. Suntem gata pentru toate opţiunile, ca să ne asigurăm că Europa îşi primeşte partea corectă”, a declarat preşedinta executivului european, arătând spre Regatul Unit. Potrivit Ursulei von der Leyen, UE a exportat în ultimele şase săptămâni circa 41 de milioane de doze spre 33 de ţări.
Vaccinul Johnson & Johnson, autorizat recent de Agenția Europeană a Medicamentului, „este recomandat chiar în ţările în care circulă variante mai contagioase ale coronavirusului”, au arătat experţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, citați de publicația belgiană Le Soir. „În ţările în care răspândirea variantelor virusului este ridicată şi în ţările în care dispunem acum de informaţii privind utilizarea acestui vaccin pentru a controla SARS-CoV-2 cauzat de aceste variante, vă recomandăm să-l folosiţi”, a declarat Alejandro Cravioto, preşedintele grupului de experţi ai OMS pentru vaccinare, reuniţi pentru a evalua eficacitatea şi siguranţa serului dezvoltat de gigantul farmaceutic american Johnson & Johnson.
În privința vaccinului dezvoltat de AstraZeneca, a cărui utilizare a fost suspendată în mai multe țări pentru a putea fi studiate posibile reacții negative grave, Organizația Mondială a Sănătății susține că „În acest moment, beneficiile vaccinului AstraZeneca depăşesc riscurile” şi recomandă continuarea imunizărilor, informează Reuters. Pe de altă parte, Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) este aşteptată să se pronunţe joi asupra siguranţei vaccinului. Directorul agenţiei, Emer Cooke, a afirmat recent că „nu există indicii că vaccinarea a cauzat aceste probleme. Ele nu au fost menţionate în studiile clinice şi nu sunt enumerate ca efecte secundare cunoscute sau aşteptate”, menționează France24.
Din sfera relațiilor politice internaționale, presa reține că președintele american, Joe Biden, a reluat acuzațiile la adresa Rusiei privind un eventual amestec în alegerile prezidențiale din SUA. Citând un raport al serviciilor americane de securitate, preşedintele Biden a spus într-un interviu difuzat de canalul ABC că el crede că omologul lui rus, Vladimir Putin, este „un ucigaş”, şi a avertizat că „acesta va plăti consecințele”. În replică, Şeful Comitetului Dumei de Stat pentru Afaceri Externe din Rusia, Leonid Sluţkii, citat de Ria Novosti, a negat aceste acuzații și a declarat că „Vom găsi propriul nostru răspuns clar și adecvat la orice măsuri restrictive din partea SUA, cu atât mai mult din cauza unor astfel de motive inventate”. În opinia parlamentarului rus, în administrația americană „se observă existența unei crize de idei”. Iar președintele Comisiei pentru apărarea suveranității de stat din Consiliul Federaţiei, Andrei Klimov, a calificat declarația președintelui american drept „o continuare a politicii rusofobe a șefului Casei Albe”. Potrivit raportului de marți al serviciilor americane de informații, citat de The Washington Post, „președintele rus Vladimir Putin și alți înalți oficiali de la Moscova au căutat să influențeze alegerile din 2020, difuzând informații false despre Joe Biden prin intermediul unor personaje importante, unele fiind apropiate fostului președinte Donald Trump. Raportul nu precizează numele persoanelor, dar se pare că face referire, printre alții, la Rudolf W. Giuliani, avocatul personal de atunci al lui Trump, ale cărui întâlniri repetate cu un presupus agent rus au intrat în atenția oficialilor americani. Atât Rusia, cât și Iranul au căutat să influențeze alegerile, după cum se arată în raportul difuzat de Biroul Directorului pentru Informații Naționale. Dar raportul afirmă că un al treilea adversar important, China, nu a încercat să facă asta, afirmația contrazicând astfel o serie de ipoteze ale Administrației Trump legate de activitatea Beijingului de anul trecut”, mai arată The Washington Post.
Lăsând deoparte scena politică, publicația turcă Sabah întoarce privirea spre subiectul resurselor energetice și menționează că Azerbaidjanul permite temporar tranzitul de gaz rusesc spre Armenia. „Compania energetică rusească Gazprom va livra temporar gaze naturale spre Armenia, tranzitând Azerbaidjanul. Într-o declarație a Gazprom Export se arată că magistrala de transport Caucazul de Nord – Transcaucaz va intra într-un proces de reparații timp de trei săptămâni. Din cauza acestor reparații, livrarea de gaze naturale dinspre Rusia spre Armenia se va realiza prin Azerbaidjan. Pentru acest transport a fost semnată o convenție pe termen scurt cu Compania Națională a Petrolului din Azerbaidjan, SOCAR. După ce vor fi încheiate lucrările de reparații, gazele vor fi transportate din nou pe vechea rută, de-a lungul frontierei dintre Rusia și Georgia”, mai scrie Sabah.

Florin Matei