În primele două luni ale anului, în 43 dintre cele 50 de state ale Statelor Unite, au fost depuse mai mult de 250 de proiecte de legi, care ar restricţiona dreptul de vot, sau ar împiedica participarea la scrutin. Iniţiativele vizează excluderea de la procesul electoral a votanţilor Partidului Democrat şi a afro-americanilor – scrie The Washington Post. Legiuitorii locali care au formulat aceste proiecte sunt inspiraţi de acuzaţiile lui Donald Trump – nedovedite până acum – despre fraudarea alegerilor prezidenţiale de anul trecut. O pătrime a acestor iniţiative provin din trei state, Arizona, Georgia şi Pennsylvania, state în care în anul 2016 Trump a câştigat, dar în 2020 a pierdut, ceea ce explică în mare parte scopul acestui activism legislativ. Numai în Arizona republicanii au iniţiat 19 proiecte de legi. Al douăzecilea, care prevedea că legislativul local poate să delege electori la alegerea preşedintelui indiferent de rezultatul scrutinului popular, nu a trecut de comisia de specialitate. „Poate că cineva s-a gândit la consecinţele situației în care republicanii ar pierde majoritatea în autoritatea decizională locală” – menţionează maliţios autorul articolului din The Washington Post.
În Georgia s-a şi adoptat legea potrivit căreia este interzisă oferirea de alimente şi apă pentru cei care stau la coadă în faţa secţiilor de vot. Iar formarea de cozi pare inevitabilă pentru că proiectul prevede restrîngerea numărul secţiilor de vot, scurtează timpul cât secţiile de votare sunt deschise, reduce posibilitatea utilizării votului prin corespondenţă şi introduce proceduri care prelungesc timpul votului. Republicanii au decis ca autorităţile electorale să fie numite de către partidul care deține majoritatea în statul respectiv. Practic şi până acum poziţiile cheie erau îndeplinite de astfel de funcţionari, însă câţiva dintre ei au interpretat misiunea lor, ca reprezentanţii unei autorităţi statale, neutră din punct de vedere politic, care supraveghează doar legalitatea procesului fără a încerca să influenţeze rezultatul.
Şi Partidul Democrat este conştient de miza legilor electorale. De aceea vrea să arunce o veritabilă „bombă nucleară”. Legea numită „Pentru popor” (For the People Act) este un act normativ cadru, care reglementează atât alegerile prezidenţiale, cât şi finanţarea campaniilor electorale. Proiectul de lege numit şi H.R.1 a fost elaborat de deputatul din Maryland, John Sarbanes în anul 2019, când liberalii au ajuns să fie majoritari în Camera Deputaţilor – scrie într-un alt articol The Washington Post. În prima cameră a fost deja adoptată, însă în Senat nici măcar nu a fost pusă pe ordinea de zi.
H.R.1 prevede că fiecare stat este obligat să înregistreze pe listele de alegători cetăţeni cu drept de vot chiar şi în ziua alegerilor. Legea ar întroduce înregistrarea electorală automatică de exemplu cu ocazia înnoirii permisului de conducere, ar oferi cel puţin două săptămâni pentru trimiterea voturilor prin corespondenţă, declară ziua alegerilor ca zi nelucrătoare şi i-ar înregistra într-un registru special pe cei de vârstă de 16 şi 17 ani în vederea introducerii lor pe listele de alegători după împlinirea vârstei majoratului. H.R.1. ar pune capăt practicii modificării unilaterale a circumscripţiilor electorale şi are multe alte prevederi pentru întărirea securităţii votului şi limitarea finanţării campaniilor electorale. În vreme ce republicanii încearcă îngreunarea participării la vot, eforturile democraţilor vizează contrariul. O prevedere interesantă şi viu disputată a pachetului legislativ ar declara Washington DC (cu excepţia Casei Albe şi a Capitoliului) ca al 51-lea stat al Statelor Unite. Aceasta este o dorinţă mai veche a celor 700 mii de oameni care trăiesc în oraş. Chiar dacă acest stat ar avea mai mulţi locuitori decât Wyoming sau Vermont, republicanii nici nu au vrut să audă despre o asemenea posibilitate, având în vedere că majoritatea populaţiei oraşului simpatizează cu Partidului Democrat, respectiv sunt afro-americani. Astfel, doi senatori democraţi în plus ar modifica raporturile de forţă în Senat.
Pentru adoptarea pachetului legislativ în Senat însă este nevoie de 60 de voturi, iar democraţii nu au decât 50. Teoretic schimbarea regulamentului Senatului ar soluţiona problema, însă o asemenea măsură ar afecta nu doar cutuma democratică a Statelor Unite, care protejează minoritatea politică, dar şi sistemul legislativ. Republicanii spun că o asemenea măsură ar fi cea mai brutală cucerire a puterii din istoria SUA.
Modificarea legilor electorale este o chestiune sensibilă în orice ţară din lume. Miza însă în Statele Unite este şi mai mare, în condiţiile în care raportul de forţă între republicani şi democraţi este relativ echilibrat, iar ţara este după nişte alegeri deosebit de tensionate, care nu au însemnat doar schimbarea unui preşedinte, dar şi schimbarea întregii filozofii politice a administraţiei americane. Este de înţeles că republicanii se pregătesc de o revanşă, în timp ce democraţii doresc să-şi consolideze puterea.
Székely Ervin, RADOR
