„Cazurile de COVID-19 sunt în creştere în două treimi din ţările europene”, titrează agenţia italiană ANSA, detaliind că rata medie de incidenţă în Europa este de 40 de cazuri noi pe zi la 100.000 de locuitori. În Franţa, epidemia de coronavirus loveşte din nou, constată Les Echos, detaliind că preşedintele Emmanuel Macron a anunţat miercuri seara extinderea restricţiilor timp de o lună pe tot teritoriul naţional şi închiderea şcolilor timp de trei săptămâni. Preşedintele francez a făcut apel la „mobilizarea tuturor”, insistând că „dacă rămânem uniţi şi solidari, atunci vom putea vedea lumina de la capătul tunelului”, notează şi La Provence.
Potrivit Bloomberg, regiunea cel mai grav lovită în acest moment este Europa de Est, unde sunt localizate 10 de cele 11 ţări cu cele mai ridicate rate de mortalitate raportate la mărimea populaţiei. Ungaria, ţara cu cea mai mare mortalitate din cauza Covid, a înregistrat un nou record trist, raportând miercuri 302 decese într-o singură zi, potrivit Hungary Today.
Şi România înregistrează un număr record de pacienţi cu COVID-19 la terapie intensivă, constată Euractiv. „România trece prin al treilea val al pandemiei, cu aproximativ 6.000 de cazuri noi înregistrate zilnic, iar în weekend au fost impuse noi interdicții în comunitățile cu rate ridicate ale infectării. Guvernul vrea însă să evite carantina și se străduiește să asigure mai multe paturi pentru pacienții cu coronavirus”, detaliază site-ul european de informaţii. Agenţia Reuters scrie despre protestele din ultimele zile, titrând că „Mii de oameni au manifestat în România contra restricțiilor anti-pandemie, sfidând interzicerea adunărilor”. „Protestatarii, mulți fără mască, au cerut demisia cabinetului condus de premierul Florin Cîțu, la putere de trei luni, și abrogarea stării de alertă care persistă de luni de zile și care implică purtarea obligatorie și permanentă a măștii în toate spațiile publice, interdicții de deplasare și închideri de afaceri”, detaliază Reuters, adăugând că protestele sunt susținute de un „grup parlamentar ultranaționalist și de mișcări adepte ale teoriilor consipiraţiei”. „Extrema dreaptă românească se alătură grupurilor care fac uz de conceptul de libertate pentru a contesta politicile restrictive aplicate împotriva coronavirusului”, comentează şi El Pais. Cotidianul spaniol publică un amplu reportaj despre protestele din România, scriind că acestea au fost convocate de partidul antisistem Alianţa pentru Unirea Românilor, pe care El Pais îl consideră a fi de extremă-dreapta.
Unde a început pandemia? se întreabă Washington Post, constatând că aflarea răspunsului este la fel de importantă și de dificilă ca și până acum. 17 oameni de știință chinezi și 17 specialişti internaționali, sub coordonarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a Beijingului, au desfăşurat timp de 28 de zile o anchetă comună, care însă s-a lovit de multe necunoscute frustrante. Raportul oferă teorii privind modalitățile prin care o infecție a trecut de la animale la oameni, dar nu a fost depistat nici măcar un singur animal-sursă dintre miile testate pozitiv pentru SARS-CoV-2, detaliază Washington Post. Ziarul american consideră că întregul demers a fost umbrit „de puterea nebănuită a partidului-stat chinez de a influența concluziile investigației”. „China are răspunderea de a-și deschide porțile. Acesta nu e un joc al învinuirilor, ci o anchetă esențială privind cauza actualei pandemii, una care poate face mai puțin probabilă o nouă pandemie”, conchide Washington Post. Statele Unite şi treisprezece ţări aliate şi-au exprimat deja îngrijorarea, solicitând Chinei să ofere „acces deplin” la datele sale, notează La Libre Belgique. Raportul OMS este „un prim pas util”, dar „investigațiile suplimentare vor trebui continuate”, a fost şi reacţia Uniunii Europene, potrivit cotidianului belgian.
El Confidencial din Spania constată o fragilizare a democraţiei în Europa de Est, pe baza datelor cuprinse în raportul „Naţiunile în tranzit” care monitorizează progresele înregistrate de 29 de state ex-comuniste din 1995 şi până astăzi. „Toate țările europene care au lăsat în urmă dictaturile comuniste își înrăutățesc poziția în clasamentele care măsoară starea democrației, libertățile civile sau corupția”, scrie El Confidencial. În unele cazuri, cum ar fi Ungaria, nici nu se mai consideră că există o democrație deplină. Alte țări, precum Slovenia sau Croația, care au fost două dintre cele mai bune exemple de adaptare democratică din întregul fost „bloc estic”, au înregistrat în ultimul timp o deteriorare a sănătății lor democratice. Dar cel mai izbitor caz este cel al Poloniei, care a pierdut poziții la toți indicii principali internaționali, ajungând, în unele cazuri, la cel mai slab clasament din ultimele decenii. De când coaliția conservatoare condusă de partidul Lege și Justiție a ajuns la putere, în 2015, Polonia a suferit o eroziune constantă a calității democrației sale, a libertății presei, a respectului pentru minorități, la care se adaugă probleme de corupție, mai scrie El Confidencial. Referitor la România, cotidianul spaniol constată un regres în privinţa libertăţii presei. „Mecanismele de finanțare a presei sunt opace sau chiar corupte, iar politicile editoriale sunt subordonate intereselor proprietarilor. Mass-media a devenit treptat instrument de propagandă politică, iar serviciile de securitate le supraveghează în mod obișnuit”.
În final, agenţia spaniolă EFE constată marile discrepanţe salariale de la nivelul Uniunii Europene. În 2020, cel mai ridicat cost orar mediu al forței de muncă din UE, cel al Suediei, de 45,8 euro, a fost cu 604,62% mai mare decât cel mai mic, cel al Bulgariei, de 6,5 euro, potrivit datelor Eurostat. Dintre cele 27 de state membre, Bulgaria (cu 6,5 euro), România (cu 8,1 euro) și Ungaria (cu 9,9 euro) au înregistrat cele mai mici cheltuieli cu forța de muncă, în timp ce cele mai mari costuri au fost în Danemarca (45,8 euro), Luxemburg (42,1 euro) și Belgia (41,1 euro), mai scrie agenţia EFE. (Carolina Ciulu)/cciulu/dsirbu
