„Ştim că ei sunt gata, dar şi noi suntem gata, pentru că ne aflăm pe pământul nostru” – a declarat Volodimir Zelenski, plimbându-se în tranşee, într-o înregistrare video difuzată astăzi de CNN. Săptămâna trecută preşedintele a vizitat linia de apărare care separă teritoriile controlate de separatiştii pro-ruşi de restul Ucrainei.
Această declaraţie demonstrează clar o nouă treaptă a tensiunii existente între cele două ţări. Acum câteva zile Zelenski a considerat că masarea de trupe ruseşti în zona de frontieră cu Ucraina şi în Peninsula Crimeea, ocupată în urmă cu şapte ani, nu este decât o operaţiune de intimidare din partea Moscovei. De această dată însă a vorbit despre un eventual conflict militar cu Rusia ca despre o posibilitate reală.
Potrivit şefului de stat major din Ucraina, Moscova a concentrat 40.000 de militari la graniţa estică a Ucrainei şi alți 40.000 pe Peninsula Crimeea, care a fost anexată de Rusia în anul 2014.
Nu sunt semne pentru destinderea situaţiei din cel puţin două motive. Pe de o parte interpretarea conflictului este diferită. În timp ce Kievul susţine că Ucraina se află în război cu Rusia, Moscova spune că este vorba despre o problemă internă a Ucrainei: conducerea statului nu a reuşit să cadă de acord cu separatiştii din estul ţării. Pe de altă parte, Kremlinul nu doreşte să poarte discuții la nivel înalt cu Ucraina.
Volodimir Zelenski a declarat luni că ar dori să discute cât mai repede cu preşedintele Rusiei Vladimir Putin. Purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus însă a spus – conform agenţiei de ştiri ucrainene Unian – că nu a primit o asemenea solicitare de la preşedintele Ucrainei.
Şeful de stat major al Ucrainei a declarat mai de mult că ţara sa și-ar dori să încheie conflictul cu Rusia în mod paşnic. Nu cu forţă militară, ci prin negocieri ar dori să preia controlul asupra judeţelor Donetsk şi Luhansk, precum şi asupra Peninsulei Crimeea. Ruslan Homciak a respins categoric acuzaţia lansată de liderul separatiştilor din Donetsk potrivit căreia Ucraina plănuieşte o amplă operaţiune militară împotriva lor. (Potrivit surselor ucraineane, un militar ucrainean a fost împuşcat mortal luni, la limita zonei controlate de separatişti. De la începutul anului 26 de militari ucraineni şi-au pierdut viaţa în conflicte armate. Anul trecut din luna iulie – când a intrat în vigoare ultimul acord de armistiţiu şi până la finele anului, 5 militari au fost ucişi – transmite MTI.)
În republicile populare separatiste din estul Ucrainei, potrivit estimărilor trăiesc 3,7 milioane de oameni, dintre aceştia 400.000 au primit în regim de urgenţă cetăţenie rusă, ceea ce poate constitui un pretext pentru Moscova pentru o eventuală intervenţie militară, spunând că vrea să-şi protejeze proprii săi cetăţenii. În mod oficial Rusia niciodată nu a acceptat că ar fi direct implicată în acest conflict, în care se consideră doar mediator (în timp ce problema Peninsulei Crimeei ar dori s-o discute separat, susţinând că acolo este vorba despre o decizie suverană a parlamentului local din Crimeea).
„Nu excludem posibilitatea că ţara de lângă noi – prin conducerea sa – gândeşte să rezolve problema sa internă prin mijloace violente” – l-a citat MTI pe purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus. „Este periculos acest lucru pentru noi? Sigur că da. Trebuie să luăm măsuri pentru a ne garanta securitatea? Trebuie. Acest lucru şi facem” – a declarat Dmitri Pescov, cel care crede că în Ucraina vecină cu Rusia se poate aprinde din nou un „război civil”.
Atât Statele Unite, cât şi NATO sunt de partea ucraineană în acest conflict. Ministrul de externe american, Antony Blinken a avertizat că eventualele măsuri militare active ale Rusiei vor avea consecinţe. Referitor la această declaraţie însă, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus a spus: „cu cât mai des se rostesc asemenea declaraţii, cu atât îşi pierd din valoare”.
Pentru marţi NATO a convocat Comisia NATO – Ucraina, în cadrul căreia va fi discutată situaţia din estul Ucrainei şi din Peninsula Crimeea în contextul mişcărilor de trupe ruseşti.
Székely Ervin, RADOR
