Turcia a devenit o putere mondială a dronelor, fapt care îngrijorează atât NATO, cât şi Rusia. Moscova s-a supărat pe Ankara, după ce au apărut informaţii că Turcia intenţionează să vândă drone militare către Ucraina.
Vizita preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski în Turcia, care a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute a tulburat relaţiile bilaterale turco-ruse – scrie Associated Press. Se pare că preşedintelui turc, Recep Tayyip Erdoğan – nu îi reuşeşte echilibristica între Moscova şi Kiev, în condiţiile în care Rusia a concentrat forţe militare impresionante la graniţa de est a Ucrainei şi în Peninsula Crimeea. Deşi preşedintele turc a subliniat că ţara sa doreşte rezolvarea conflictului din Ucraina pe cale diplomatică, iar anterior vizitei a vorbit la telefon cu Vladimir Putin, Kremlinul totuşi a receptat negativ întâlnirea din Istambul. Reacţia negativă a Moscovei a fost declanşată de informaţiile de presă potrivit cărora Erdoğan şi Zelenski au discutat şi despre comerţul cu armament. Pentru Putin este de neconceput ca Ucraina – considerată ţară sub influenţă rusească – să cumpere armament, mai ales dacă este vorba despre drone militare de ultimă generaţie. Industria dronelor din Turcia în ultima perioadă a ajuns în elita mondială. Avioanele fără pilot ale turcilor şi-au dovedit eficienţa anul trecut, atât în războaiele din Siria şi Libia, cât şi în conflictul dintre Azerbaidjan şi Armenia.
Pentru Rusia este deosebit de stânjenitor faptul că sistemele antiaeriene ruseşti pe toate cele trei teatre de operaţiuni au rămas ineficiente faţă de dronele turceşti. Pentru Moscova ar fi şi mai umilitor dacă acest scenariu s-ar repeta şi în Ucraina. În anul 2019 armata ucraineană a cumpărat 12 bucăţi de drone turceşti Bayraktar TB2, dintre care şase au fost deja recepţionate. Presa internaţională a lansat cu mai mult timp în urmă informaţia neoficială că Ucraina doreşte să comande din nou drone din Turcia. Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov a recomandat luni comunităţii internaţionale să nu livreze arme pentru „regimul din Kiev”. În interpretarea propagandei ruse forţele ucraineane îi provoacă pe separatişti, se pregătesc de ocuparea militară a republicilor autoproclamate din estul Ucrainei, Donetsk şi Luhansk şi dacă planul lor va reuşi, atunci populaţia rusă din regiune este ameninţată cu genocid. În acest context Lavrov a propus Turciei şi celorlalte state responsabile să „analizeze profund situaţia” şi să nu alimenteze „emoţiile belicoase” ale Ucrainei. Desigur nu este vorba doar despre recomandări. În aceaşi zi Moscova a anunţat că având în vedere situaţia epidemică din Turcia, până la începutul lunii iunie se suspendă traficul aerian între cele două ţări. Astfel sute de mii de turişti ruşi au fost nevoiţi să-şi anuleze concediile planificate pe litoralul turcesc, ceea ce afectează economia turcă aflată şi aşa în criză. Desigur, gestul se poate justifica în mod obiectiv cu situaţia din Turcia, unde zilnic se înregistrează mai mult de 50.000 de noi infectări şi aproximativ 250 de decese. Însă faptul că măsura a fost luată pentru o lună şi jumătate, sugerează faptul că interdicţia zborurilor are şi o motivaţie politică. Pentru comparaţie: după apariţia mutaţiei britanice a virusului Sars-Cov-2 Rusia și-a suspendat zborurile către şi din Marea Britanie pentru o săptămână şi interdicţia nu a fost niciodată prelungită cu mai mult de o lună.
Nu doar Rusia priveşte cu nelinişte câştigarea de teren a dronelor turceşti. Canada – ţară aliată NATO, a interzis luni exportul componentelor de drone în Turcia, după ce în conflictul dintre Azerbaidjan şi Armenia dronele turceşti au folosit sisteme de ochire dezvoltate în Canada. Ministrul de externe canadian Marc Garneau a declarat că folosirea tehnologiei canadiene nu a fost în acord cu scopurile Ottavei şi colegul său turc nu a putut să ofere garanţii că în viitor lucrurile se vor schimba.
Deşi suspendarea traficului aerian din Rusia şi interdicţia exportului componentelor de drone din Canada afectează interesele turceşti, este puţin probabil că aceste măsuri vor modifica planurile lui Erdoğan, care vede în drone garanţia politicii externe autonome ale Turciei. Aceste arme moderne pot face ca Turcia să devină o putere regională importantă şi îi fundamentează imaginea de lider puternic a lui Erdoğan. Pentru preşedintele turc este o mândrie personală faptul că în dezvoltarea dronelor un rol cheie îl deține chiar ginerele său Selcuk Bayraktar, care a obţinut diploma de inginer la universitatea americană de elită Massachusetts Institute of Technology (MIT).
Székely Ervin, RADOR
