Se împlinesc 44 de ani de la cea mai mare tragedie montană din România, când 23 de persoane, elevi și profesori din Sibiu, au murit în urma producerii unei avalanșe la Lacul Bâlea. Corespondenta noastră, Carmen Vulcan, rememorează tragicul eveniment.
Reporter: Era dimineața zilei de 17 aprilie 1977, ultima zi din tabăra de schi de la Bâlea Lac petrecută în vacanța de primăvară de elevi de la Școala Germană din Sibiu, astăzi Colegiul Național Brukenhtal. Ninsese mult în ultimele zile și, împreună cu profesorii lor, au ieșit să mai facă câteva ture cu schiurile înainte de plecare; o greșeală care avea să îi coste viața. Stratul gros de zăpadă proaspătă a pornit la vale sub greutatea lor şî toţi au fost înghiţiţi de avalanşă: 16 copii şi şapte adulţi. Autorităţile comuniste de atunci au încercat să ţină cȃt mai mult sub tăcere această tragedie din munţi. În memoria celor 23 de victime ale avalanşei, pe o stȃncă, mai sus de Cabana Bȃlea Lac, este o placă cu numele şi vȃrsta celor dispăruţi. În zona înaltă a Munţilor Făgăraş, zăpezile dăinuie pȃnă tȃrziu şi au loc dese avalanşe. Chiar şi acum la Bȃlea Lac stratul de zăpadă măsoară aproape trei metri, iar riscul de avalanşă este de gradul trei pe o scară de la unu la cinci./csimion/gpodea
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 17 aprilie
