O parte însemnată a proprietăţii publice din Ungaria trece în proprietatea fundaţiilor

Ieri în Parlamentul Ungariei, cu voturile coaliţiei guvernamentale, s-a adoptat legea prin care 70% din învăţământul superior de stat va ajunge sub administrarea fundaţiilor – scrie portalul Telex. Astfel, statul va transfera mii de miliarde de forinţi către organizaţii conduse de reprezentanţi ai partidului de guvernământ. (O mie de miliarde de forinţi reprezintă aproximativ 12,8 miliarde de lei.) Din textul legii rezultă fără echivoc că scopul legiuitorului a fost asigurarea independenţei faţă de stat a fundaţiilor respective. Cu un an înaintea alegerilor parlamentare acest act normativ nu poate fi interpretat altfel decât că principalul partid de guvernământ, Fidesz doreşte ca membri săi marcanţi să-şi păstreze funcţiile importante pentru ipoteza în care alegerile ar fi câştigate de Opoziţie – este de părere autorul articolului citat. Pe lângă instituţii de învăţământ superior vor ajunge în proprietatea fundaţiilor castele, staţiuni turistice, parcuri, terenuri agricole, teatre, clinici, acţiuni la bursă. În acest moment este greu de făcut o sinteză a averii transferate, pentru că nu se poate şti ce componente ale proprietăţii de stat o va primi fiecare fundaţie. Cert este însă că este vorba despre mai mult de 100 de imobile, la care se adaugă acţiunile de la compania petrolieră MOL şi firma de medicamente Richter.

Şi ziarul german Süddeutsche Zeitung se ocupă de transferul averii de stat către clientela politică. Corespondentul publicaţiei de la Budapesta scrie că în acest mod se va crea „un stat în stat”, sau după cum a caracterizat situaţia un deputat al Opoziţiei: Fidesz a creat un stat paralel. Ziarul reaminteşte de alungarea Universităţii Central Europene de la Budapesta şi de polemicile legate de venirea în capitala Ungariei a Universităţii Fudan şi a constatat: cele două cazuri au avut un ecou internaţional puternic, însă acest lucru nu se întâmplă acum, când Guvernul Orbán transferă averea de stat către fundaţii private.

Susţinătorii proiectului spun că această lege va stimula competitivitatea instituţiilor de învăţământ superior. La întrebarea formulată de corespondentul ziarului liberal, guvernul a afirmat că: „mijloacele materiale nu pot fi folosite decât în scop de utilitate publică şi acestea nu devin în mod automat proprietăţi private”. Criticii însă nu sunt de acord cu această interpretare şi spun că este vorba despre salvgardarea elitei de partid, care va primi salarii de milioane şi va dispune de resurse financiare considerabile şi în cazul în care anul viitor Fidesz va pierde alegerile. Un alt argument al guvernanţilor – scrie portalul 444.hu – este acela că „astfel averea niciodată nu va fi a străinilor”. În fine, Telex aminteşte că originea ideii venea de la politicianul veteran al partidului de guvernământ, Kövér László, preşedintele parlamentului, care şi-a amintit că în timpul schimbării de sistem, în anul 1989 în aceeași manieră a procedat şi fostul Partidul Socialist Muncitoresc Ungar, care şi-a implantat oamenii în fruntea instituţiilor importante. Astfel „noi am fost la guvernare, dar ei au rămas la putere” – spunea Kövér.

Subiectul dezbină ţara. În multe universităţi au loc demonstraţii. Împotrivirea cea mai vehementă a avut loc la Universitatea de Teatru şi Film din Budapesta, însă au fost şi universităţi care, mai mult sau mai puţin voluntar, au acceptat să treacă în subordinea fundaţiilor, deşi unii conducători, ca de exemplu decanul Facultăţii de Drept din Pécs, Fábián Adrián au vorbit despre „un uşor şantaj”.

Guvernul nu promite doar imobile, ci şi majorarea salariilor, precum şi sprijin consistent din Fondul de Redresare şi Rezilienţă al Uniunii Europene, dar numai pentru acele instituáii care sunt de acord cu trecerea în proprietatea fundaţiilor. Această perspectivă poate fi tentantă pentru instituţiile de învăţământ şi de cercetare care sunt subfinanţate de ani de zile.

Expertul în probleme de învăţământ, Setényi János a declarat pentru Süddeutsche Zeitung: Există două narative. Una spune că se creează noi oportunităţi, cealaltă spune că noua burghezie naţională creată de Orbán cu unităţi de măsură gigantice fură proprietatea publică. Potrivit acesteia din urmă, un alt scop este pomparea banilor europeni în fundaţii, unde nu se mai poate urmări modul de folosire al finanţărilor.

Pentru o mai bună înţelegere a ceea ce se întâmplă, articolul citat i-a nominalizat pe câţiva dintre membri consiliilor de administraţie a fundaţiilor: ministrul justiţiei, Varga Katalin, fostul comisar european şi fost viceprim ministru din partea Fidesz, Navracsics Tibor, fost ministru al cabinetului Orbán Viktor, Lázár János, actualul ministru de externe Szijjártó Péter.

Székely Ervin, RADOR