China atrage alte ţări în capcana datoriilor – susţine televiziunea de ştiri germană NTV. Drept dovadă este cazul Muntenegrului. Ţara din Balcanii de Vest cu o populaţie de 622 de mii de locuitori a încheiat un contract cu China pentru construcţia unei autostrăzi, şi acest lucru acum creează dureri de cap şi Uniunii Europene. Milo Ðukanović a fost în repetate rânduri premierul Muntenegrului, iar în prezent este preşedinte şi poate cel mai influent politician al ţării sale. Acesta a avut un proiect, şi anume că pe distanţa de 170 de km. de la litoralul muntenegrean până la graniţa cu Serbia va construi o autostradă, stimulând astfel turismul şi investiţiile în ţara care aspiră la calitatea de membru al Uniunii Europene. Ideea era bună, însă realizarea nu a fost pe măsură şi acum este ameninţată o parte a suveranităţii economice a ţării. Beneficiarul situaţiei poate să fie China, cea care a creditat construcţia şi acum cere plata datoriei.
Investiţia s-a dovedit mai costisitoare decât s-a prevăzut iniţial. Autostrada încă nu este finalizată, însă începând cu luna iunie Muntenegru trebuie să plătească. Ðukanović nu mai este prim-ministru, dar angajamentul său luat în numele guvernului trebuie să fie respectat acum de actualul executiv al ţării. Venitul sperat din taxa de autostradă şi dezvoltarea economică nu s-a realizat, iar turismul este în declin din cauza pandemiei. Există pericolul ca din acest motiv ţara să nu poate achita obligaţiile de plată şi din această cauză trebuie să facă pentru China concesii dureroase. O situaţie similară s-a întâmplat în Sri Lanka. Această ţară a fost nevoită să cedeze Chinei pentru 99 de ani în schimbul unei taxe de leasing o mare parte din portul său maritim Hambatota pentru că nu a putut să-și îndeplinească la termen obligaţia sa de plată. Multe detalii ale contractelor sunt secrete şi acest lucru se întâmplă mereu atunci când China acordă credit altor ţări pentru proiecte infrastructurale.
Institutul de cercetare american Aiddata a analizat 100 de contracte încheiate de China cu 24 ţări şi le-a comparat cu contractele de credit ale altor ţări. Rezultatul: creditele – care nu sunt ieftine – sunt acordate de bănci chinezeşti şi clauzele secrete solicitate de China, în alte contracte nu sunt uzuale. Majoritatea proiectelor analizate au fost create în cadrul iniţiativei „Centura şi drumul – Noul drum al mătăsii”. Aceasta este un program global de investiţii prin care Beijing-ul doreşte să creeze drumuri comerciale pentru produsele sale de export şi vrea să-și asigure aprovizionarea cu materii prime.
Guvernul Muntenegrului, care a fost învestit în decembrie 2020, a apelat la Uniunea Europeană pentru ajutor, însă Bruxelles-ul l-a refuzat, deşi în comisia de politică externă a Parlamentului European, reprezentantul Verzilor, Viola von Cramon, expert în situaţia din Balcani a explicat că prin respingerea solicitării Muntenegrului UE îi favorizează pe chinezi. Ţara din Balcani este importantă pentru China nu doar pentru portul său maritim, dar prin acest contract a creat legături cu o ţară aspirantă la calitatea de membru a Uniunii Europene. Portul Pireu încă dinaintea crizei economice din 2008 a ajuns sub control chinezesc. Europarlamentarul Verzilor, care susţinea necesitatea sprijinirii Muntenegrului, a explicat că UE „a adormit” intervenţia în favoarea Greciei şi acolo acum sunt urmărite mai degrabă interesele Chinei, decât ale UE. Von Cramon a atras atenţia că şi în Ungaria a apărut un proiect chinezesc şi anume construcţia campusului Universităţii Fudan şi din documentele ajunse la portalul Direkt 36 rezultă că investiţia va fi realizată din credit chinezesc, cu firme chinezeşti, din materiale chinezeşti, numai nota de plată va fi achitată de Ungaria.
Tot în ţara vecină se derulează un alt proiect chinezo-maghiar şi anume modernizarea liniei de cale ferată care leagă Budapesta de Belgrad. Şi detaliile acestui contract sunt secrete. Din acest motiv deputatul independent Szél Bernadett s-a adresat Curţii Constituţionale, susţinând că cetăţenii maghiari au dreptul să ştie pentru ce şi în ce condiţii sunt cheltuiţi banii lor de către guvern – scrie portalui maghiar HVG. Costul investiţiei este estimat la 700 miliarde de forinţi (aproximativ 9 miliarde de lei).
Cercetători din Macedonia de Nord, într-un studiu realizat pentru un institut din Skopje, au ajuns la o concluzie îngrijorătoare: capitalul chinezesc ameninţă instituţiile democratice şi economia de piaţă. „Se pare că modul de lucru al Chinei este contrar cu modelul politic şi economic şi cu acele valori liberale pe care Macedonia de Nord vrea să le urmărească împreună cu aliaţii săi din NATO şi Uniunea Europeană” – scriau autorii documentului.
Székely Ervin, RADOR
