Revista presei internaționale, 5 mai 2021

„Europa iese din lunga sa iarnă Covid” titrează Bloomberg, remarcând încercările de redeschidere a economiilor pe continent. În plus, Uniunea Europeană a făcut propuneri de încetare a restricţiilor pentru călătoriile non-esenţiale şi de a primi pe teritoriul său vizitatori vaccinaţi complet, ceea ce creşte perspectiva consolidării sectorului HORECA, precum şi a transporturilor aeriene, mai notează Bloomberg. Wall Street Journal constată că valul de cazuri noi de coronavirus, înregistrat în această primăvară, începe să scadă în Europa, pe măsură ce campania de vaccinare pe continent începe, în sfârşit, să capete un ritm mai alert, ceea ce ar permite o redeschidere amplă a economiilor până la vară. „Italia este gata să spună bun venit turiştilor”, anunţă premierul Mario Draghi, citat de Il Corriere della Sera, precizând că ţara sa va oferi reguli simple şi clare ce le vor asigura turiştilor un sejur în siguranţă. Pe de altă parte, The Telegraph observă „reacția adversă tot mai puternică a cetăţenilor împotriva regulilor” şi atenţionează guvernele să ţină cont de aceste reacţii. „Există o frustrare tot mai mare provocată de restricțiile asupra liberei circulații și a dreptului la liberă adunare, iar guvernele din întreaga Europă vor constata că le va fi din ce în ce mai greu s-o țină sub control, atât timp cât interdicțiile vor rămâne în vigoare”, avertizează The Telegraph, trecând în revistă protestele şi confruntările cu forţele de ordine din mai multe capitale europene, cu ocazia zilei de 1 Mai.

În Statele Unite a fost depăşit un prag important de vaccinare completă a 100 de milioane de persoane, constată USA Today, citând totodată opinii ale experţilor care preconizează că se va putea înregistra o scădere drastică a numărului de cazuri, chiar şi dacă nu se va ajunge la imunizarea de masă a peste 70% din populaţie. New York Times se întreabă care este cel mai bun mod de a convinge milioanele de americani încă nevaccinaţi anti-Covid, iar răspunsul vine dintr-un sondaj realizat de Universitatea California din Los Angeles: o treime din americani se declară gata să-şi învingă ezitările în schimbul unei sume de bani. Concret, din peste 7.000 de sceptici ai vaccinării intervievaţi, 34% ar ceda în faţa unei bancnote de 100 de dolari, iar pentru 31% ar fi suficienţi chiar și 50 de dolari, se arată în studiul citat de New York Times.

La Londra, ameninţările globale, incluzând provocările legate de schimbările climatice şi apărarea drepturilor omului, constituie obiectul discuţiilor dintre miniştrii de externe ai celor mai puternice şapte state industrializate din lume, anunţă BBC, notând că este prima reuniune faţă în faţă a miniştrilor G7 din ultimii doi ani. Potrivit agenţiei italiene ANSA, obiectivul preşedinţiei britanice a G7 este crearea unui front comun „între societățile deschise și democratice pentru a demonstra unitatea într-un moment în care este necesar să luptăm împotriva provocărilor pe care le împărtășim și a amenințărilor care se înmulțesc”, după cum a declarat, în faţa omologilor săi, ministrul britanic de externe, Dominic Raab. De altfel, Marea Britanie şi SUA au lansat un îndemn ţărilor G7 să se alieze împotriva ameninţările venite dinspre regimurile autocratice ale Rusiei şi Chinei, remarcă The Guardian. Iar, potrivit Reuters, mesajul clar transmis Chinei a fost că „Occidentul nu este încă terminat”.

În privinţa relaţiilor Occidentului cu Rusia, cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung consideră că exerciţiul „Defender-Europe 21”, demarat marţi de statele membre NATO şi partenerii lor în zona Balcanilor de Vest şi a Mării Negre reprezintă un semnal adresat Moscovei. Vorbind despre „un exerciţiu cum nu a mai avut loc de la Al Doilea Război Mondial încoace”, cotidianul german observă că anul acesta accentul principal se pune pe Europa de Sud-Est. Până la mijlocul lunii iunie 28.000 de soldaţi din 26 de state se vor antrena pe flancul estic de apărare al Alianţei, detaliază Frankfurter Allgemeine Zeitung.

În Israel, „sfârşit de domnie pentru Benjamin Netanyahu”, consideră Les Echos, explicând că prim-ministrul israelian a eşuat în încercarea de a forma un guvern în termenul care i-a fost impus după alegerile legislative din luna martie. În opinia cotidianului francez, Netanyahu a încercat chiar şi imposibilul în cele 28 de zile avute la dispoziţie. El a încercat să convingă extrema dreaptă rasistă să se alăture unui guvern susţinut de un partid arab. Apoi, a propus o coaliţie cu prim-ministru prin rotaţie, în care el însuşi ar fi fost în poziţia a doua, contrar regulilor stabilite în mai 2020. A făcut propuneri mai multor lideri politici, dar toţi au refuzat, detaliază Les Echos. Washington Post scrie că preşedintele Reuven Rivlin se va orienta spre parlamentarii din tabăra adversă, ce încearcă deja să formeze o coaliție care, pentru prima oară după 12 ani, l-ar exclude pe Netanyahu. Dacă şi negocierile dintre aceştia vor eşua, ţara ar putea fi împinsă spre un al cincilea scrutin anticipat în decurs de doi ani, avertizează Washington Post.

Încheiem cu un caz care în urmă cu două secole ar fi putut stârni un incident dipomatic, după cum remarcă Le Monde, dar care acum a devenit mai degrabă motiv de amuzament în presa europeană. Un fermier belgian, care a crezut că ar putea să-şi mărească cu câţiva metri terenul pe care îl cultiva, fără a fi observat, a mutat piatra de frontieră dintre Belgia şi Franţa. Însă, după cum comentează Le Monde, curajosul fermier nu i-a luat în considerare pe pasionații francezi ai istoriei locale, adevărate santinele care urmăresc marcajele istorice ale relației franco-belgiene și limitele stabilite între cele două ţări vecine. Acum fermierul va trebui să repună pe vechiul amplasament piatra de hotar, grea de 150 de kilograme, altfel riscă să ajungă în faţa instanţei de judecată, notează şi Radio France International.

Carolina Ciulu, RADOR