Dacă pandemia noului coronavirus pare să se mai fi domolit la nivel mondial, în schimb, tensiunile provocate de recentul conflict israeliano-palestinian nu dau semne că s-ar încheia prea curând.
Presa internațională urmărește evenimentele cu atenție deosebită, iar declarațiile belicoase din partea ambelor tabere denotă că actuaalul conflict va fi unul de durată.
“În cursul unei convorbiri telefonice cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, președintele Biden a declarat că sprijină un armistițiu, în timp ce Israelul a anunțat că atacurile sale aeriene din Fâșia Gaza vizează o rețea de tuneluri folosite de Hamas, iar numărul victimelor din rândul populației civile constnuă să crească”, informează cotidianul american The Wall Street Journal. Într-un interviu apărut în ziarul libanez Al Akhbar, șeful politic al mișcării Hamas, Ismail Haniyeh, a declarat că “Egiptul, Qatarul, Rusia și Națiunile Unite au intrat în contact cu organizația sa din dorința de a se ajunge la un armistițiu”. El a subliniat însă că “Hamas nu va accepta decât o soluție care să se ridice la nivelul sacrificiilor făcute de poporul palestinian”. Ziarul francez Le Monde are însă și o veste mai bună, el anunțând “deschiderea unui pasaj spre Fîșia Gaza, destinat ajutorului umanitar”. Dar tot Le Monde pomenește și de sprijinul acordat de Iran facțiunilor palestiniene. Ziarul amintește că, “după ultimul conflict israeliano-palestinian, survenit în 2014, Hamas nu numai că a reușit să își refacă arsenalul, dar și-a și sporit capacitatea militară cu ajutorul Gărzilor Revoluționare iraniene”. Iar din Iran, semnalele sunt mai degrabă pesimiste. Ziarul iranian Tehran Times citează un analist politic american care spune că, “așa cum este ea strcturată în prezent, Organizația Națiunilor Unite nu poate fi o forță capabilă să-i apere pe palestinieni”. Analistul citat, Myles Hoenig, afirmă că, “cu un drept de veto atât de masiv al Statelor Unite în Consiliul de Securitate, nu este posibilă nici măcar o rezoluție care să ceară încetarea ostilităților”. Același analist mai invocă și un alt motiv al menținerii conflictului, el făcând aluzie la problemele de ordin penal ale premierului israelian Benjamin Netanyahu. Iată ce spune el: “Când niște oficiali se izbesc la ei acasă de o perioadă dificilă, fie ea de ordin personal sau politic, schimbarea subiectului e întotdeauna eficientă, chiar dacă pentru scurt timp”. Subiectul însă nu este schimbat de premierul Netanyahu, ci mai degrabă de o știre apărută în două importante ziare israeliene, Ha’aretz și The Jerusalem Post. Este vorba despre o știre, să zicem, cu cântec: „Eden Alem, o cântăreță israeliană cu origini etiopiene, a reprezentat ieri (marți) Israelul în semifinala Concursului Euroviziunii care, anul acesta, are loc la Rotterdam, în Olanda”. Titlul cântecului e și el sugestiv: “Set Me Free” (Eliberează-mă!).
Să revenim însă în Europa, unde, lăsând la o parte greutățile provocate de pandemie, viața politică pare să reinntre pe făgașul normal, cu bune sau cu rele.
Dacă de obicei Italia era țara cel mai des asaltată de valurile de imigranți din nordul Africii, se pare că ei s-au reorientat. Ceuta, unul din cele două porturi spaniole din nordul Africii, s-a trezit cu mii de imigranție veniți din Maroc. Ziarul spaniol El Pais precizează că, „în prezent, în Ceuta se află circa 6000 de imigranți, în majoritate marocani, printre ei aflându-se și în jur de 1500 de minori”. Potrivit aceluiași ziar, „premierul spaniol Pedro Sanchez a avertizat că Spania își va apăra frontierele din Ceuta și Melilla, cel de-al doilea port spaniol nord-african”. Un alt cotidian spaniol, El Mundo, informează că „premierul Sanchez și-a contramandat vizita pe care urma să o întreprindă la Paris și a declarat că”, cităm, „integritatea teritorială a Spaniei și frontierele sale, care sunt totodată și frontierele exterioare ale Uniunii Europene, vor fi apărate de guvernul spaniol împreună cu partenerii europeni”.
În Marea Britanie, relaxarea post-pandemică vine cu bune și rele. Pe de-o parte, în ziarul The Telegraph, „premierul britanic Boris Johnson este optimist, afirmând că recent descoperita variantă indiană a coronavirusului nu va impiedica relaxarea atât de mult dorită”. Iar pe de altă parte, deși pe aceeași temă, ziarul britanic The Guardian citează o asistentă medicală care declară indignată că, cităm, „s-a săturat”. De ce s-a săturat? S-a săturat de “lipsa de respect pe care guvernul o manifestă față de celebrul NHS (Serviciul Național de Sănătate)”. Iar asistenta protestatară nu este una oarecare, ci tocmai „cea care l-a îngrijit pe premierul Johnson pe vremea când era contaminat cu Covid-19”.
În sfîrșit, în Belgia, Yves Van Laetem, șeful epidemiolog belgian însărcinat cu gestionarea problemelor pandemiei din țara sa, anunță în ziarul La libre Belgique că “nu are decât vești bune” și că “toți indicatorii se îndreaptă spre un verde tot mai deschis”. Cât despre relaxarea post-pandemie, tot La libre Belgique crede că “ne vom bucura puțin de viața de dinainte așteptând viața de apoi”.
Alexandru Danga
