UE decide sancţiunile față de Belarus în cazul avionului Ryanair deturnat

Luni, la summitul Consiliului Uniunii Europene. şefii de stat şi de guverne au hotărât adoptarea de noi sancţiuni economice împotriva Belarus. Totodată au fost stabilite sancţiuni împotriva oficialilor care se fac răspunzători de deturnarea avionului companiei Ryanair. Încă înainte de întâlnire, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a anunţat înghețarea ajutorului de investiții al Uniunii Europene pentru Republica Belarus în valoare de 3 miliarde de euro. „Până la urmă, este important că Uniunea Europeană are un pachet economic și de investiții în valoare de 3 miliarde de euro, dar acesta va rămâne înghețat până când Republica Belarus va deveni un stat democratic – a declarat preşedintele Comisiei Europene.

La summit s-au decis următoarele sancţiuni:

  • Avioanele companiilor aeriene europene nu pot survola teritoriul Belarus.
  • Cursele aeriene belarus nu pot utiliza spaţiul aerian şi aeroporturile statelor membre ale Uniunii Europene.

Luni seara a început la Bruxelles, cu participarea personală a şefilor de stat şi de guverne (precedentele întâlniri s-au desfăşurat online), summitul Consiliului Uniunii Europene. Primul punct pe ordinea de zi a fost deturnarea şi forţarea aterizării la Minsk a avionului de pasageri al companiei aeriene Ryanair care efectua o cursă regulată între Atena şi Vilnius. După acest subiect participanţii au discutat despre situaţia creată de pandemia de coronavirus şi raporturile dintre UE şi Rusia.

Aceasta din urmă a fost interesantă – notează Népszava – pentru că a arătat că Bruxelles-ul poate să răspundă eficient unui stat care nu dispune de posibilitatea şantajării UE, cel puţin asta a demonstrat cazul avionului Ryanair. În schimb, Rusia a comis acţiuni mai grave decât acest caz, ca de exemplu: cazul lui Aleksei Navalnîi, explozia care a avut loc în 2014 într-un depozit de muniţie în Cehia, acţiuni similare în Bulgaria, asasinarea politicianului Alexander Litvinenko şi jurnalistei Ana Politkovskaia, otrăvirea lui Serghei Skripal şi a fiicei sale, Iulia etc. În aceste cazuri însă Uniunea Europeană nu a arătat o asemenea intransigenţă. Sancţiunile s-au oprit la expulzarea unor diplomaţi, interzicerea intrării a unor persoane pe teritoriul UE şi îngheţarea unor conturi ale unor persoane. Este de menţionat că Uniunea Europeană nu este unită atunci când vine vorba de sancţionarea Rusiei. Germania nu este dispusă să suspende lucrările la gazoductul Nord Stream-2, Ungaria blochează orice hotărâre care ar condamna Moscova, iar atitudinea statelor membre faţă de utilizarea vaccinului Sputnik-V a generat dispute interne în mai multe ţări. Este de menţionat faptul că în trecut premierul maghiar, Orbán Viktor s-a arătat tolerant faţă de fraudarea alegerilor din Belarus şi dispersarea brutală a demonstraţiilor, care s-a soldat cu cel puţin patru victime şi arestarea a mii de participanţi. Ministrul de externe al Ungariei, Szijjártó Péter, după doar o lună de la alegerile prezidenţiale fraudate în Belarus, i-a transmis o scrisoare cordială „prietenului” şi omologului său din Minsk, Vladimir Makey. De data aceasta însă prim-ministrul maghiar nu s-a opus adoptării sancţiunilor, ceea ce arată pe de o parte că în acest caz nu a putut conta pe solidaritatea Poloniei, pe de altă parte că poziţiile Fidesz (principalul partid de guvernământ maghiar) s-au şubrezit în UE după ce a părăsit grupul parlamentar al Partidului Popular European (PPE). Comentatorul Népszava este însă de părere că Orbán nu ar ezita să facă notă discordantă, dacă ar fi vorba despre o ţară mai puternică, cum este Rusia sau China.

Din această cauză, Uniunea Europeană nu dispune încă de o strategie eficientă pentru apărarea valorilor democraţiei în cazurile în care acestea sunt încălcate de către Rusia.

În legătură cu incidentul de duminică, preşedintele Statelor Unite, Joe Biden a declarat că „este o încălcare flagrantă a normelor internaţionale” şi a promis că SUA se va consulta cu aliaţii săi din UE pentru a sancţiona „incidentul josnic” al autorităţilor din Minsk.

Între timp doi membrii ai Congresului american, senatorul democrat Dick Durbin din Illinois şi senatorul republican Marco Rubio din Florida au solicitat administraţiei Biden printr-o scrisoare comună să interzică companiilor aeriene americane intrarea în spaţiul aerian Belarus. „Trebuie să-i protejăm pe pasagerii nevinovaţi de regimurile samavolnice şi trebuie să fim solidari cu cei care sunt ţintele acestora” – scriu cei doi legiuitori.

Despre deturnarea avionului Ryanair am scris aici mai detaliat.

Székely Ervin, RADOR