Atacurile cibernetice ruseşti creează probleme şi în Polonia

Corespondenţele personale ale miniştrilor şi ale diferiţilor funcţionari ai legislativului din Polonia au fost accesate ilegal de către hackeri în luna iunie. S-a descoperit că atacurile cibernetice au fost lansate de pe teritoriul Rusiei – scrie Reuters.
Declaraţia a fost făcută în cadrul unui comunicat al viceprim-ministrului Jarosław Kaczyński. „Pe baza analizelor efectuate de noi şi de către serviciile secrete ale aliaţilor noştri, se poate afirma că atacurile cibernetice au pornit de pe teritoriul Rusiei. Este vorba despre o acţiune amplă” – scrie în comunicat.
În urma atacurilor, scrisorile personale obţinute au fost publicate pe canalul Telegram, în cadrul unei reţea socială criptată. Printre căsuţele poştale electronice sparte se află şi cea al lui Michał Dworczyk, cel care este un colaborator apropiat al premierului Mateusz Morawiecki. „În acest moment nu pot să spun când mi-a fost spartă căsuţa poştală electronică, dar aş dori să subliniez din nou că nu am folosit-o pentru a transmite informaţii care ar putea să reprezinte un risc pentru siguranţa naţională” – a afirmat Dworczyk săptămâna trecută în legătură cu atacul cibernetic.
Opoziţia poloneză i-a criticat pe membri guvernului pentru că s-au folosit de corespondenţa privată pentru a transmite informaţii oficiale.
În ultimele luni Rusia a fost menționată de nenumărate ori în legătură cu atacuri cibernetice. În decembrie anul trecut s-a descoperit că Statele Unite au suferit cel mai mare atac cibernetic din istoria sa şi atunci Mike Pompeo – fost ministru de externe – a declarat în cadrul unui interviu acordat pentru BBC, că este „destul de univoc” faptul că Rusia stă în spatele atacului cibernetic, care este mult mai amplu decât cele precedente. Rusia a condamnat infracţionalitatea cibernetică, adăugând că nu s-ar deda la astfel de acţiuni. Această reacţie a Moscovei a apărut după ce în Statele Unite a început să se analizeze posibilitatea unei contralovituri.
Se presupune că şi atacul cibernetic din luna august a anului 2020 asupra parlamentului norvegian este legat de Rusia şi au existat cazuri când hackeri ruşi au atacat diferite obiective folosindu-se de servere din Ungaria.
Potrivit portalului american Global News în ultimii 20 de ani preşedintele Vladimir Putin a reuşit să revitalizeze serviciile de informaţii, iar în ultimul deceniu şi-a creat o adevărată armată cibernetică prin care atacă ţinte din Occident, intervine în alegeri, distruge companii de distribuţie a curentului electric, distruge procesatori de carne, agenţii guvernamentale şi distribuie mesaje de propagandă şi ştiri false în toată lumea, încercând să fragilizeze sistemele politice occidentale.
În data de 8 mai, compania Colonial Pipeline, care transportă benzină şi kerosen printr-o reţea de conducte din Texas până în estul Statelor unite, a fost nevoită să-şi suspende activitatea din cauza unui atac cibernetic care a blocat calculatoarele întregului sistem de distribuţie, scoţând din funcţiune 8.000 de kilometri de conducte – transmitea la vremea respectivă. Compania Colonial Pipeline a recunoscut că a plătit 4,4 milioane de dolari în monedă Bitcoin atacatorilor cibernetici pentru a reporni reţeaua de computere – scrie Reuters. Conform informaţiilor FBI, atacul a fost declanşat de pe teritoriul Rusiei.
Din acest motiv subiectul atacurilor cibernetice a fost un punct important pe agenda preşedinţilor SUA şi Rusia la întâlnirea dintre cei doi care a avut loc miercuri la Geneva. Conform The New York Times Biden i-a spus omologului său rus că îi va oferi lui Putin posibilitatea de a alege între reacţia SUA şi oprirea atacurilor cibernetice pornite de pe teritoriul Rusiei. Preşedintele american, în timp ce încă se afla la summit-ul G7 din Cornwall, a anunţat că există posibilitatea ca Putin să ignore oferta pe care i-o va face. „Nu e nicio garanţie că poţi să schimbi comportamentul unei persoane sau al unei ţări, în condiţiile în care autocraţii au o putere imensă şi nu trebuie să dea socoteală nimănui – a precizat Biden pentru The New York Times.

Székely Ervin, RADOR