Comisia Europeană a aprobat Planul de relansare post-pandemie propus de Berlin, care urmărește susținerea economiei germane pentru a deveni mai verde și mai digitalizată în următorii ani. Potrivit Reuters, Germania intenționează să aloce 42% din totalul fondurilor de redresare pentru a reduce emisiile de CO2 sub nivelul de 37%, cerut de UE. Planul urmărește decarbonizarea industriei germane, cu accent pe hidrogenul regenerabil, investiții în mobilitatea sustenabilă și renovarea clădirilor rezidențiale pentru a le îmbunătăți eficiența energetică. Germania intenționează să folosească 52% din alocarea totală pentru a deveni mai digitalizată în sfera serviciilor publice, mai ales sănătate, și în afaceri, mai scrie Reuters.
Bruxelles-ul a aprobat și Planul Național de Redresare și Reziliență italian, despre care susține că „Este bine aliniat la Green Deal”, notează RAI News. 37% din măsuri vizează tranziția climatică, printre care proiecte de eficientizare energetică pentru clădiri și de încurajare a concurenței pe piața gazelor și a electricității. 25% din plan este dedicat domeniului digital, cu măsuri pentru digitalizarea companiilor, stimulente fiscale pentru tranziția 4.0 și sprijin pentru cercetare și inovare.
„Uniunea Europeană trebuie să ofere asistenţă suplimentară Turciei” pentru a putea limita afluxul de imigranţi, susține președinta Comisiei Europene, citată de Euronews. Înaintea summitului european din 24-25 iunie, Ursula von der Leyen a afirmat că este necesară actualizarea acordului cu Turcia privind migrația. „Este important să continuăm să sprijinim Turcia, unde locuiesc 3,7 milioane de refugiați sirieni, dintre care unii se află în țară de 10 ani”. Ideea a fost susținută și de cancelarul Germaniei, potrivit ziarului turcesc Sabah. Angela Merkel şi prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, s-au pronunţat pentru reînnoirea acordului privind migraţia semnat între Uniunea Europeană şi Turcia. Merkel a spus: „Amândoi credem că fără o cooperare cu Turcia nu vom progresa”. Atrăgând atenţia că Turcia găzduieşte un număr important de migranţi, Angela Merkel a declarat că această ţară are dreptul să primească în continuare sprijin, notează Sabah.
Guvernul Spaniei a aprobat graţierea a nouă lideri separatişti catalani, condamnaţi la închisoare pentru rolul lor în tentativa eşuată de declarare a independenţei regiunii, în 2017, informează Reuters. Premierul Pedro Sanchez a afirmat că graţierile „reprezintă un gest de bunăvoinţă şi un prim pas în direcţia soluţionării unui conflict politic acerb” cu bogata regiune de nord-vest a Spaniei, al cărei guvern a încercat să convoace un nou referendum pe tema independenţei, sub auspiciile Madridului. Partidele conservatoare de opoziţie de la Madrid au anunţat că vor contesta în instanţă graţierile în timp ce la Barcelona, sute de separatişti au protestat considerând insuficient gestul lui Sanchez şi cerând un nou referendum privind independenţa regiunii.
Într-un interviu acordat publicației germane Die Zeit și intitulat „A fi deschis, în ciuda trecutului”, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, pledează pentru restabilirea legăturilor cu Europa şi pentru lăsarea în urmă a neînţelegerilor. Articolul a fost publicat la 80 de ani de la invadarea Uniunii Sovietice de către Germania nazistă, amintește Associated Press, reluând o parte din afirmațiile liderului de la Kremlin. „Am sperat că sfârșitul Războiului Rece va fi o victorie comună pentru Europa. Dar a prevalat o abordare diferită, bazată pe expansiunea NATO, o relicvă a Războiului Rece. 14 noi țări, incluziv fostele republici sovietice, s-au alăturat organizației, zdrobind efectiv speranțele privind un continent fără linii de diviziune”, a arătat Vladimir Putin.
Alegerile prezidențiale din Iran continuă să stârnească ecouri în presa internațională. Sub titlul „Pendulul persan”, publicația braziliană Folha opinează că „Aflat sub presiunea coaliției regionale și a SUA, Iranul devine mai dur sub noul președinte. 62% dintre alegători au ales un ultraconservator, pe Ebrahim Raisi, drept președinte. Acesta este un adept al liniei dure. La sfârșitul războiului Iran-Irak din 1988, el a fost unul dintre cei responsabili de executarea a probabil 5.000 de deţinuţi politici”. „Din când în când, totuși, pendulul țării persane se mişcă, dând un semn oarecare de vitalitate sistemului politic osificat al revoluției din 1979, condus de ayatollahul Ali Khamenei. Astfel, moderați precum Mohammad Khatami au alternat cu radicali precum Mahmoud Ahmadinejad, care a fost înlocuit din nou cu un nume mai blând, Hassan Rouhani, în 2013”, comentează Folha.
UE anchetează Google pentru dominaţia pieţei de publicitate online, anunță BBC. Comisia Europeană şi-a exprimat îngrijorarea că Google ar putea îngreuna posibilitatea companiilor rivale de a concura pe piaţa de publicitate online, prin instrumente precum restricţionarea accesului unor părţi terţe la datele utilizatorilor, în scopuri publicitare. Comisia afirmă că există îngrijorări legate şi de modul în care Google favorizează, aparent, propriile sale instrumente de gestionare a publicităţii, în privinţa plasării reclamelor pe website-uri. În ultimii zece ani, Google a fost, deja, forţat să plătească amenzi de peste nouă miliarde de dolari, în legătură cu modul în care gigantul tehnologic îşi foloseşte puterea de pe piaţă. (Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)/fmatei/sdm2
