Rezultatele alegerilor regionale din Franţa

Partidul de extremă dreapta, Adunarea Naţională condus de Marine Le Pen a înregistrat un eşec la turul al doilea al alegerilor regionale din Franţa. Scrutinul – care este considerat un fel de repetiţie generală înaintea alegerilor prezidenţiale de anul viitor – a arătat că Adunarea Naţională (Rassemblement National – RN) (fostul Front Naţional) nu a reuşit să obţine victoria în nicio regiune – scrie Le Monde.

Participarea la vot a fost mult sub nivelul aşteptărilor, doar 34,3% din cetăţenii cu drept de vot s-au prezentat la urne, şi acest scor este un record negativ în turului doi al alegerilor regionale şi doar cu un singur procent este mai mare decât la primul tur, care la fel a reprezentat un record negativ. Potrivit analiştilor acest grad de absenteism nu se mai poate explica nici cu pandemia (statistica indică un trend descrescător al noilor infecţii) şi nici cu Campionatul European de Fotbal (Franţa nu a jucat duminică). Este vorba despre sancţionarea de către populaţie a întregii clase politice, care nu a putut oferi cetăţenilor programe atrăgătoare – consideră specialiştii.

Conform exit poll-urilor partidul de centru dreapta a republicanilor (Les Republicains – LR) pot fi consideraţi câştigătorii alegerilor după ce în partea continentală a Franţei a câştigat 7 din cele 13 regiuni. Raporturile de forţă nu s-au schimbat de la alegerile precedente din 2015 când dreapta a fost victorios tot în 7 regiuni. Stânga, adică Partidul Socialist a obţinut victoria în 5 regiuni, iar în Corsica a câstigat din nou formaţiunea politică locală Pentru Corsica.

Acest rezultat este dezamăgitor pentru Marine Le Pen şi pentru Adunarea Naţională pentru că sondajele dinaintea votului indicau că în cel puţin o regiune, dar poate chiar în trei ar fi putut câştiga formaţiunea de extremă dreapta, şi acest lucru ar fi dat un avânt partidului înaintea alegerilor generale din 2022. La fel este descurajant pentru Adunarea Naţională că la nivel naţional a obţinut doar 19% faţă de cele 28% câştigat acum şase ani.

În regiunea Provance – Alpes – Côte d’Azur în săptămânile dinaintea votului fiecare sondaj indica victoria candidatului Adunării Naţionale, Thierry Mariani, dar până la urmă acesta a fost învins destul de comfortabil de reprezentantul LR, Renaud Muselier cu scorul de 57,7% la 42,3%, însă este de menţionat că Muselier a fost sprijinit şi de către partidul condus de preşedintele Emmanuel Macron, La Republique en Marche (Lrem). De altfel Lrem, un partid înfiinţat în jurul lui Macron pentru alegerile prezidenţiale din 2017, nu are nici el prea mare ancorare locală şi nu a reuşit să câştige în nicio regiune. „Este dificil”, a recunoscut purtătorul de cuvânt al guvernului, Gabriel Attal ca un partid tânăr să obţine un rezultat bun la alegerile regionale. Rezultatul alegerilor regionale demonstrează că Lrem deocamdată este un partid unipersonal şi dacă în viitor Emmanuel Macron decide să părăsească partidul, atunci asta va însemna sfârşitul partidului însăşi pentru că sprijinul electoral al lui Macron este mai mare decât a partidului şi în afara de câteva localităţi Lrem nu a reuşit să creeze o bază locală. Acum patru ani la alegerile prezidenţiale Lrem a obţinut 24% în primul tur, iar în turul al doilea cu 66% a câştigat faţă de Le Pen. Acum Lrem a obţinut doar 11% la nivel naţional. Nemulţumirea lui Macron pentru alegerile de duminică doar de aceea este mai mică decât a lui Le Pen, pentru că sondajele de luni de zile arătau că Lrem nu are nicio şansă.

Concluzia alegerilor regionale este că politica locală s-a desprins de cea generală. Până când pentru alegerile prezidenţiale cele mai mari şanse au în continuare Emmanuel Macron şi Marine Le Pen în politica regională nu s-a schimbat mai nimic, partidele clasice, republicanii şi socialiştii au obţinut victoriile, chiar dacă după alegerile generale din 2017 susţinerea acestor partide la nivel naţional a scăzut.

Rămâne însă de văzut dacă succesul de acum al partidelor main stream la alegerile regionale va furniza suficientă muniţie pentru ei la alegerile prezidenţiale, sau tot Macron şi Le Pen rămân favoriţii cursei pentru Palatul Élysée?

Székely Ervin, RADOR