O parte a partidelor populiste, naţionaliste şi de extremă dreapta din Europa a dat vineri publicităţii un comunicat comun cu rpivire la reformarea Uniunii Europene. Presa internaţională a acordat spaţii largi acestui subiect, însă majoritatea analiştilor şi politicienilor consideră că este foarte puţin probabil că se va crea un nou partid european al acestor partide. Comentatorii sunt de părere că iniţiatorul şi în cea mai mare parte autorul acestui document este premierul maghiar, Orbán Viktor. Partidul condus de acesta, Fidesz a părăsit Partidul Popular European (PPE) în martie (evitând astfel să fie dat afară) şi de atunci doreşte să coaguleze în jurul său un partid european care să fie o forţă politică a Parlamentului European (PE). Eforturile prim-ministrului maghiar însă s-au soldat cu rezultate modeste.
Orbán Viktor a dat mâna cu extrema dreaptă din Europa, după ce a semnat un comunicat comun cu Marine Le Pen, preşedintele Adunării Naţionale din Franţa, Matteo Salvini, preşedintele Ligii Nordului din Italia, Giorgia Meloni, preşedintele partidului Fratelli d’Italia şi Jarosław Kaczyński, preşedintele partidului Drept şi Justiţie (PiS) din Polonia – scrie Le Monde. Comunicatul este considerat ca o piatră de temelie a unei alianţe noi în Strasbourg. Printre formaţiunile politice semnatare sunt partide ultraconservatoare şi neofascişte (Fratelli d’Italia). Textul indică într-o mare măsură contribuţia lui Orbán, mai ales la acele pasaje în care solicită ca să se creeze un mecanism nou de justiţie prin atragerea curţilor constituţionale naţionale. Scopul în acest caz este evitarea Curţii de Justiţie Europene care a anulat o serie de legi maghiare şi poloneze pentru că nu au fost conforme cu principiile statului de drept.
Este însă de menţionat că nu se regăsește printre semnatari pe partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (Alternative für Deutschland), partidul Democraţii Suedezi şi nici Alianţa pentru Unitatea Românilor (AUR) – notează ziarul francez. Nu s-a alăturat iniţiativei nici aliatul lui Orbán Viktor, premierul Sloveniei, Janez Janša, cel care a preferat să rămână membru în PPE.
Liderul grupului parlamentar al Verzilor din Parlamentul European, belgianul Philippe Lamberts a comentat ironic comunicatul, considerând un rezultat modest din partea populiştilor, dacă numai de atât au fost în stare. Dar acest lucru nu este o surpriză, deoarece cum s-ar putea înţelege Salbini şi Meloni? Primul este membru în guvernul italian condus de Mario Draghi, iar cel de-al doilea este în opoziţie. Le Pen este o susţinătoare al lui Vladimir Putin, însă lui Kaczyński îi vine rău, numai dacă aude despre preşedintele rus – a spus Lamberts. Din acest motiv preşedintele PiS a refuzat să se întâlnească cu Le Pen. Din aceste motive este greu de crezut că această alianţă a populiştilor, naţionaliştilor şi a extremei drepte ar funcţiona pe termen lung. Şi cei care nu pot coopera, după un timp inevitabil vor intra în conflict – este de părere liderul grupului parlamentar al Verzilor.
Opinia lui Lamberts pare să fie confirmată de faptul că imediat după publicarea comunicatului comun, Marine Le Pen a emis o declaraţie în nume propriu în care a explicat faptul că documentul comun este baza muncii comune în domeniul cultural şi politic, dar respectă rolul grupurilor parlamentare în PE. Potrivit lui Lamberts toată tevatura asta a fost bună doar ca semnatarii să arate că fac parte din grupuri parlamentare diferite şi că mai există la Strasbourg. Aceste partide nu sunt într-un trend bun şi acest lucru este valabil şi pentru Orbán. Reprezentantul liberalilor din PE, Stephane Séjourné a apreciat că 80% dintre partidele extremiste se află în declin şi au dorit să prindă un nou avânt prin acest comunicat. Acesta s-a arătat sceptic în privinţa posibilităţii creării unui bloc comun în Parlamentul European și chiar dacă ar reuşi acest lucru, ar rămâne cu tot atâtea mandate cât au în prezent.
Manfred Weber, liderul grupului Partidului Popular European din PE nu a comentat comunicatul comun, dar un membru al PPE a declarat că deocamdată nu se conturează crearea unui nou partid european în urma acestei iniţiative, dar creştin-democraţii trebuie să se obişnuiască cu ideea că poate să apară o formaţiune puternică mai la dreapta de ei.
Székely Ervin, RADOR
