Revista presei internaţionale – 8 iulie 2021

Aflat multă vreme pe prima pagină a ziarelor străine la începutul anilor 2000, pe vremea cînd președinte era pastorul Jean-Bertrand Aristide, Haiti nu mai atrăsese în ultimul timp atenția presei internaționale. Acum însă, acest mic stat din Bazinul Caraibelor revine în atenția lumii întregi și, din păcate, nu datorită unor evenimente fericite.  Actualul președinte al statului Haiti, Jovenel Moïse, a fost asasinat. După cum era de așteptat, vestea a atras atenția întregii prese, iar titlurile unor articole din diverse ziare vorbesc de la sine: “Jovenel Moïse, asasinat”, titrează cotidianul american The New York Times. Același ziar estimează că, “in urma acestui asasinat, este de așteptat o escaladare a tulburărilor politice, și nu numai, din această țară”. Cum aproape întreaga presă haitiană este online, cităm și noi din publicația Hebdo 24. De aici aflăm că “președintele Moïse a fost asasinat în cursul dimineții de ieri (miercuri), iar soția acestuia, Martine, a fost rănită, fiind transportată la spital”. Potrivit aceleiași publicații, “premierul interimar al țării, dr. Claude Joseph, a declarat că autorii asasinatului au rămas neidentificați și a adresat populației un apel la calm”. Din ziarul francez Le Monde, aflăm că, potrivit declarațiilor premierului interimar, “asasinii ar fi fost niște străini care vorbeau engleza și spaniola. Premierul a dat asigurări că situația este sub control”, informează același Le Monde.

Semnalat marți, la Amsterdam, în Olanda, un alt incident armat a ajuns și el în paginile presei. Este vorba despre jurnalistul olandez Peter R. de Vries, laureat al Premiului Emmy, care a fost victima unui atac armat. Premierul Mark Rutte a calificat incidentul ca fiind “șocant și de neînțeles”, iar Regele Olandei, Willem Alexander a subliniat că este vorba despre “un atac la adresa democrației,” după cum relevă ziarul olandez De Telegraaf. Din același ziar mai aflăm că autorii atacului ar fi fost “un cetățean din Rotterdam în vârstă de 21 de ani și un polonez în vârstă de 35 de ani”.

În Europa însă, tensiunile sunt și de altă natură. Ieri, forul executiv al Uniunii Europene și o serie de parlamentari europeni au cerut Ungariei să renunțe la o lege care interzice difuzarea în școli a unor materiale care promovează homosexualitatea și alte informații legate de comunitatea LGBT. Potrivit cotidianului budapestan Magyar Hirlap, “șeful cancelariei primului ministru, Gergely Gulyas, ar fi declarat că întreaga dezbatere din cadrul UE pe această temă este ‘sub orice critică’ și că “este intolerabil ca întregul caz să fie încredințat unui europarlamentar maltez condamnat anterior pentru pornografie infantilă”. “Bruxelles-ul nu vă poate spune cum să vă creșteți copiii”, a subliniat oficialul maghiar citat de același ziar. Într-un alt ziar budapestan, Magyar Nemzet, un europarlamentar maghiar a subliniat și el: “Ungaria nu va permite să fie pusă într-o cămașă de forță ideologică”.

În sfârșit, tensiunile Rusiei cu Uniunea Europeană și, separat, cu o serie de state membre ale organizației par să se intensifice. Rusia a expulzat un diplomat estonian pe motiv că ar fi fost spion în serviciul guvernului din Tallinn. Un ziar rusesc independent, The Moscow Times, subliniază că, “Mart Latte, consulul estonian din Sankt Petersburg, a fost arestat pe motiv că ar fi primit niște documente secrete din partea unui cetățean rus”. Ziarul moscovit Nezavisimaia Gazeta menționează că, “potrivit unui ordin, diplomatul estonian va trebui să părăsească Rusia în 48 de ore”. Dar tot un ziar rusesc, Pravda, se referă la o altă țară baltică, respectiv, la Lituania. Pravda afirmă că “guvernul de la Vilnius intenționează să ridice un zid la frontiera cu Belarus, ca să se apere de migranți”. “A devenit o modă”, observă ziarul, “iar Lituania urmează în această privință exemplul Washingtonului și al Kievului”.

Rusia însă urmărește și ea mișcările din jurul ei. Ziarul britanic Daily Mail informează că, “potrivit unor imagini difuzate ieri, avioane rusești de tip SU-30 ar fi urmărit un avion american de tip Poseidon care survola Marea Neagră. Iar Rusia a anunțat că, miercuri, a urmărit un vas de război spaniol aflat în bazinul Mării Negre”. Cât despre hackerii ruși din grupul Cozy Bear, nici ei nu se lasă, cunoscut fiind faptul că, recent, victime le-au fost republicanii americani. În ziarul american The Washington Post, vicepreședintele unei firme informatice declară: “Fără îndoială, guvernul rus are de beficiat, dar oare el aprobă tacit asemenea operațiuni sau dă și instrucțiuni? Asta nu știu“.

Alexandru Danga