Mini-ghid de siguranță la plajă și piscină

* Folosirea corectă a loțiunii de protecție solară – Primul pericol asociat cu distracția la plajă sau piscină este expunerea neprotejată la radiațiile ultraviolete, tot mai puternice în ultimele decenii. Razele UVA și UVB pot produce arsuri solare, îmbătrânirea prematură a pielii și chiar cancer de piele. Cea mai importantă măsură de protecție este aplicarea unei loțiuni solare cu 30 de minute înainte de contactul direct al pielii cu soarele, într-o cantitate generoasă (suficient cât să umple cel puțin un pahar mic de băuturi tari), pe toată suprafața corpului, inclusiv pe tălpi, nas, urechi și buze. Utilizați o loțiune solară foarte rezistentă la apă, cu spectru larg de protecție (care blochează razele UVA și UVB), cu factor de protecție cât mai ridicat (SPF 50). Reaplicați loțiunea la fiecare două ore, chiar mai des în cazul copiilor. O variantă pe bază de spray este deosebit de utilă mai ales atunci când abia ieșiți din apa mării riscăm să ne umplem de nisip.

* Expunerea la soare în „doze” mici – Insolațiile și arsurile solare pot fi prevenite și printr-o expunere la soare în proporții bine echilibrate. Feriți-vă din calea razelor ultraviolete în intervalul orar 10:00 – 16:00, chiar și în zilele în care cerul este parțial înnorat. În rest, protejați-vă cu ajutorul umbrelelor, pălăriilor cu bor lat, ochelarilor de soare și hainelor vaporoase, din materiale naturale, care să acopere o porțiune cât mai extinsă de piele. Retrageți-vă din când în când în zone umbroase și părăsiți zona de „bronzat” dacă apar simptome precum amețeală, disconfort cutanat sau setea accentuată.

* Hidratarea intensă – Dacă în mod obișnuit medicii recomandă un consum zilnic de apă și alte lichide de minimum 2 litri, atunci când vă expuneți temperaturilor crescute și depuneți mai mult efort fizic este necesar să suplimentați aportul fluidelor până la 3,5 litri de apă. Băuturile sportive pot fi utile în reglarea nivelului electroliților în corp, însă dacă nu faceți sport pe plajă, consumul apei este suficient. Evitați în totalitate consumul de alcool la plajă sau la piscină, atât din pricina efectului său puternic de deshidratare, cât și din cauza faptului că încurajează comportamente inadecvate. Alcoolul este principala cauză a multor accidente, întrucât afectează atât coordonarea, cât și capacitatea de a judeca limpede.

* Asigurarea protecției copiilor – Atunci când frecventați ștranduri și parcuri acvatice, verificați dacă există salvamari calificați care să intervină în cazul unui accident. Respectați întocmai regulile de utilizare a bazinelor și toboganelor, în funcție de vârsta copiilor și aptitudinile lor de înot. Colacii, saltelele de apă și alte accesorii gonflabile pot insufla un fals simț al siguranței. Întrebați personalul piscinei sau salvamarul cum le puteți utiliza în deplină siguranță și nu lăsați copiii nesupravegheați atunci când le folosesc. Necesară în protecția copiilor este și trusa de prim ajutor care nu trebuie să vă lipsească din bagajul pentru plajă. Aceasta trebuie să conțină un unguent pentru arsuri solare, un unguent antibiotic, analgezice, bandaje rezistente la apă, unguent pentru tratarea înțepăturilor de insecte, picături de urechi, igienizant pentru mâini și spray repelent. Învățați-i pe copii pașii de bază ai înotului – această activitate poate reduce riscul înecării minorilor între 1 și 4 ani cu până la 88%, potrivit unui studiu de specialitate. Puneți copiii mici și înotătorii fără experiență să poarte veste de salvare! Chiar și copiii care au beneficiat de lecții serioase de înot trebuie supravegheați atent de un adult, poate chiar mai atent decât cei abia inițiați, pentru că au tendința să se aventureze. De îndată ce ajungeți la plajă, conveniți un punct de întâlnire cu copiii, în caz de separare, asigurați-vă că cei mici știu unde sunt salvamarii și că, dacă se vor pierde, vor merge să găsească un salvamar, pentru a-i ajuta să vă caute. În cazul dispariției unuia dintre copii, verificați mai întâi împrejurimile, asigurându-vă că ceilalți copii rămân supravegheați, contactați salvamarii sau poliția și informați-i cu privire la semnalmentele celui mic, și anunțați-i dacă cel mic este găsit între timp.

* Siguranța la piscine și ștranduri – În special la ștrandurile și piscinele publice, riscul răspândirii și contactării unor agenți patogeni care se înmulțesc în medii umede și calde este foarte ridicat. Pentru siguranța întregii familii sunt obligatorii câteva măsuri speciale de protecție. Alegeți bazinele publice dotate cu grupuri sanitare curate, vestiare și dușuri, verificați calitatea și limpezimea apei (astfel încât fundul piscinei să fie vizibil), evitați înotul dacă prezentați leziuni cutanate sau suferiți de tulburări gastrointestinale, nu înghițiți apa în care vă scăldați, spălați-vă pe mâini și pe corp înainte și după înot și nu vă deplasați desculți în apropierea piscinelor sau la dușuri (în special pentru a nu contacta infecții fungice). Aplicați un spray antimicotic după fiecare „sesiune” de înot și utilizați doar prosoapele și accesoriile de igienă proprii. Printre sfaturile pe care trebuie să le respectați pentru propria siguranța la piscină sau ștrand se numără:

• Nu înotați singuri în piscină
• Nu lăsați copiii nesupravegheați în zona piscinei, chiar dacă nu se afla în apă
• Asigurați-vă că piscina este împrejmuită în mod adecvat și are un acces limitat, pentru a preveni intrarea copiilor în apă, atunci când nu este prezent niciun adult în preajmă
• Asigurați-vă că echipamentul de urgență este ușor de utilizat
• Urmăriți marcajele pentru zone cu apă adâncă și cele cu apă mai mică, dacă există
• Nu vă împingeți și nu alergați pe lângă piscină
• Asigurați-vă că sistemul de filtrare și tratare chimică a apei din piscina respectă normele în vigoare
• Nu este indicat să aduceți sticle, pahare sau alte obiecte ascutițe în zona piscinei

* Siguranța la plajă – Înainte ca dvs. sau familia dvs. să intre în apă, este important să luați în considerare abilitățile și condițiile – marea poate fi un mediu foarte solicitant și este total diferit de înotul într-o piscină. Înotul în mare sau ocean poate fi periculos atât pentru copii, cât și pentru adulți. Va trebui să aveți grijă la: maree și curenți, schimbări neașteptate, adâncimile apei, pietre, resturi și alte pericole și obstacole, dacă există vietăți marine care pot înțepa sau mușca, bărci, nave și alte ambarcațiuni care pot fi în apă în același timp, vremea rea, cum ar fi fulgere sau furtuni. Alegeți întotdeauna o plajă amenajată și supravegheată de salvamari, cu o zonă clar delimitată pentru înot în condiții de maximă siguranță. Respectați întocmai recomandările salvamarilor, nu depășiți geamandura și țineți seama de avertismentele acestora. Curenții marini sau oceanici reprezintă un pericol iminent, mai ales atunci când sunt extrem de puternici. Aceștia pot devia până și direcția înotătorilor de performanță, făcând cele mai multe victime în fiecare an, la nivel global. Dacă sunteți prinși într-un curent, nu intrați în panică și nu vă irosiți energia prin mișcări haotice. Înotați sau plutiți paralel cu malul, iar odată ce ieșiți din curent, înotați către țărm. Ridicați întotdeauna mâna și strigați după ajutor! Gândiți-vă la un curent ca la o bandă de alergat care nu poate fi oprită – trebuie doar să coborâți de pe ea la momentul oportun. Dacă vedeți că o persoană este trasă sau îndepărtată de țărm, apelați de îndată la un salvamar sau sunați la 112. Nu este indicat să faceți pe eroul în încercarea de a salva pe cineva pe cont propriu, întrucât intrarea în apă în condițiile date poate fi periculoasă. Tot ceea ce puteți face este să încercați să aruncați persoanei aflate în pericol un dispozitiv de plutire sau o frânghie pentru a o trage la țărm. Supravegheați cu mare băgare de seamă copiii și vârstnicii în momentul intrării în apă, chiar dacă se află aproape de țărm, întrucât valurile îi pot devia cu ușurință la apă mai adâncă. Nu vă bazați pe capacitatea de observație a salvamarilor, care mai mult ca sigur urmăresc întreaga plajă, nu doar câțiva indivizi în parte. Înotați întotdeauna în fața unui turn de salvamar sau în zonele în care sunt prezenți alți oameni, și numai în apă adâncă până la talie sau chiar mai mică (pentru cei neinițiați). Nu vă expuneți riscului, înotând în larg, când salvamarii sunt în afara serviciului! Când intrați în apă, mergeți întotdeauna mai întâi în picioare și evitați scufundările. Nu vă scufundați de pe stânci, poduri sau alte suprafețe înalte și nu vă aruncați în apă cu capul înainte, întrucât riscați o fractură cervicală. Fulgerele reprezintă și ele un real pericol. Dacă auziți tunete sau dacă se apropie o furtună, ieșiți din apă și părăsiți plaja. Gândiți-vă la aceasta ca la o oportunitate de a explora atracțiile interioare din zonă. În plus, majoritatea furtunilor de vară nu durează mult, ci sunt mai mult un interludiu de o oră sau două. Puteți reveni pe plajă mai repede decât v-ați aștepta!

* Învățați semnificația steagurilor de avertizare – Pe plajele special amenajate, veți vedea întotdeauna o serie de steaguri fluturânde. Este foarte important să vă deprindeți cu semnificația acestora, întrucât vă vor indica dacă este sigur să mergeți în apă și ce activitate este sigur să faceți și unde. Dacă nu sunteți siguri vreodată asupra sensului unui steag, discutați cu salvamarii pentru a cere lămuriri.

• Steaguri roșii și galbene – Zonă salvamar. Aceasta este cea mai sigură zonă pentru înot și utilizarea saltelelor gonflabile.
• Steaguri în carouri alb-negru – Zonă pentru plăci de surf, stand-up paddleboards, caiace și alte ambarcațiuni fără motor, aceasta fiind zona de lansare și întoarcere pentru kitesurf și windsurf. În această zonă NU se înoată!
• Steagul roșu – Pericol! Nu intrați niciodată în apă când steagul roșu este ridicat.
• Steag portocaliu – Aceasta semnalează condiții de vânt în larg sau vânt puternic. Veselul steag portocaliu, care seamănă mai degrabă cu un ciorap, adesea dungat în alb și portocaliu, este de fapt un „tub” conic folosit pentru a indica viteza și direcția vântului. Găsit deseori pe aeroporturi, autostrăzi și în regiuni montane, acest semn îi ajută pe oameni să descifreze și să decidă asupra acțiunii în funcție de vânt. Nu folosiți niciodată produse gonflabile atunci când „ciorapul” portocaliu zboară în toate direcțiile. În cazul utilizării „jucăriilor” gonflabile la plajă, asigurați-vă că:

– Supravegheați îndeaproape copiii și că aceștia rămân lângă țărm

– Le folosiți numai în zonele cu steaguri roșii și galbene

– Urmați sfaturile salvamarului

– Nu ieșiți cu ele în valuri mari

– Nu le folosiți niciodată când vântul este prea puternic

• Atenție! Absența steagurilor de plajă nu înseamnă că scufundarea în apă este sigură.

* Accidente comune la plajă și cum să le preveniți

• Mici tăieturi și zgârieturi – Puteți păși sau aluneca din neatenție pe pietre mici, colțuroase, bețe sau alte resturi lăsate pe plajă. O idee excelentă ar fi să păstrați o mică trusă de prim ajutor în mașină sau chiar să o aduceți cu dvs. la plajă, în cazul în care cineva din familie se rănește și sângerează. Cochiliile midiilor și scoicilor pot fi foarte ascuțite, așa că urmăriți cu atenție când mergeți pe pietre și mișcați-vă încet în timp ce ieșiți în apă. Crabii mici au, de asemenea, o afinitate pentru ciupit, așa că protejați-vă de orice vietate marină, oricât de minusculă ar fi.
• Purtați pantofi deschiși sau papuci cât mai lejeri – A simți nisipul între degetele de la picioare face parte, prin excelență, din experiența unei zile petrecute la plajă. Însă, atunci când afară sunt peste 35 de grade, nisipul fierbinte nu se mai simte atât de grozav (și poate provoca chiar arsuri!). Asigurați-vă că vă „înarmați” cu o pereche de pantofi cât mai lejeri, fără toc, în cazul în care nisipul se supraîncălzește. Dacă plaja este plină de scoici, încercați să purtați papuci până aproape de intrarea în apă, solicitând respectuos ajutorul unei persoane aflate în vecinătate pentru a avea grijă de ei.
• Înțepături de meduză – Dacă sunteți înțepat de o meduză ieșiți din apă și tratați locul respectiv cu apă fierbinte, timp de cel puțin 20 de minute, sau chiar cu apă sărată din mare. Un duș fierbinte este, de asemenea, eficient. Puteți lua un medicament analgezic, fără prescripție medicală, dacă acuzați dureri de vreun fel. Înțepăturile pot varia foarte mult în ceea ce privește severitatea: de obicei rezultă doar un semn dureros, roșu, iritat, deși unele tipuri pot provoca leziuni severe, care pot pune viața în pericol. Majoritatea înțepăturilor de meduză pot fi tratate acasă: dacă tentaculele rămân lipite de piele după ieșirea din apă, îndepărtați-le folosind un obiect plat (cum ar fi un card de credit). Nu le frecați cu mâinile (nu doriți mai multe înțepături!) sau cu prosopul (care poate agrava și mai mult înțepătura). Clătirea cu oțet timp de cel puțin 30 de secunde funcționează pentru unele specii, în timp ce o pastă de bicarbonat de sodiu și apă de mare funcționează pentru rănile provocate de meduze și așa-numitele „urzicături de mare”. Dacă vă simțiți amețit sau aveți greață în urma înțepăturii, mergeți la camera de gardă a unui spital sau a unui dispensar.
• Șocuri provocate de apa prea rece – Apa mării sub 15°C este definită ca fiind foarte rece și poate afecta grav respirația și mișcarea. De asemenea, rețineți că fundul mării nu este plat, iar plajele se pot schimba drastic de la un an la altul. Când vă îndreptați spre apă, fiți conștienți de faptul că fundul mării poate deveni abupt în mod neașteptat, așa că nu vă deplasați rapid și, mai ales, nu faceți pași mari necontrolați.
• Atenție la scufundări – Încercați să evitați ventilarea excesivă în timpul înotului subacvatic. Hiperventilația poate provoca atât confuzie mentală, cât și pierderi de memorie.
• Înotați cu un prieten – Nu numai că înotul cu un prieten (sau un membru al familiei) este un mod distractiv de a vă bucura de plajă, dar este și foarte indicat. În timp ce înotați împreună, vă puteți supraveghea reciproc și, dacă este nevoie de asistență suplimentară, unul dintre voi ar putea suna sau merge după ajutor. Dacă toată lumea care intră în mare ar fi conștientă de propriile limite, ar păstra o serie de parametrii confortabili pentru toți cei din jur.
• Leziuni provocate de valuri – Schimbările bruște de vreme și condițiile meteorologice afectează marea și este important să înțelegeți cum „funcționează” valurile, ce tipuri de valuri există, care sunt cele mai periculoase și cum puteți face față acestora pentru a reduce potențialul de rănire. Valurile sunt mult mai puternice decât v-ați putea imagina! Un studiu recent al unui centru de specialitate din Delaware, SUA, a constatat că leziunile rezultate de la valurile puternice pot varia de la entorse simple, clavicule rupte și umeri dislocați la leziuni mai grave, inclusiv traume ale unor organe și leziuni la nivelul gâtului și al coloanei vertebrale (care pot duce la paralizie). Când vă aflați în apă sau lângă linia apei (unde apa lovește țărmul), nu stați niciodată cu spatele la valuri!
• Este un fapt: înecul este prima cauză a deceselor neintenționate la nivel mondial. Deși avem tendința să credem că cei aflați în fața unui astfel de pericol vor striga după ajutor sau vor face semne disperate pentru a fi văzuți, acest lucru se întâmplă de prea puține ori, pentru că puși în fața faptului împlinit oamenii își pierd rațiunea și stăpânirea de sine. De altfel, înecul este în mod normal destul de liniștit.
• Evitați pe cât posibil consumul de alcool – Este extrem de tentant să vă bucurați de câteva cocktailuri în timp ce vă „coaceți” la soare, însă alcoolul nu doar că afectează judecata, ci vă poate deshidrata, crescând probabilitatea apariției bolilor asociate căldurii excesive. Dintre accidentele soldate cu înec la persoanele cu vârsta de peste 15 ani, aproximativ 22% au avut o strânsă legătură cu consumul de alcool. Atât în cazul cocktailurilor, cât și al berii, un alt „element” nelipsit de pe plajă, există variante la fel de savuroase fără alcool. Hidratați-vă corect!
• Distanțarea fizică la plajă pe timp de pandemie – Cu toate că intensitatea noului coronavirus a mai scăzut, lăsându-ne să luăm o pauză binemeritată, trebuie să fim precauți la orice pas. Autoritățile oferă în continuare o serie de recomandări orientative pentru păstrarea distanței de siguranță atât pe plajă, cât și în apă și a folosirii soluțiilor dezinfectante. Chiar dacă, anul trecut, experţii în sănătate publică din Statele Unite susțineau că noul coronavirus nu trăieşte în apa din piscine și că este puţin probabil să se dezvolte în apa sărată a oceanelor şi mărilor, iar riscul transmiterii noului coronavirus în aer liber este mai puțin probabil decât în spații închise, se recomandă, totuși, menținerea unor condiții de siguranță.

* Păstrați un mediu curat – Gunoaiele aruncate la întâmplare sunt o sursă permanentă de infecție. Mai mult, ele ajung să afecteze și viețuitoarele marine, care apoi sunt pescuite și servite consumatorilor. După Marea Mediterană, Marea Neagră înregistrează cea mai mare cantitate de gunoaie. Odată lăsate pe nisip, oricare dintre tipurile de deşeuri identificate elimină substanţe toxice pentru organismul uman şi sufocă atât animalele marine, cât şi ecosistemul, creând mari dezechilibre. Pentru a da un singur exemplu, un copil care se joacă în nisip lângă o porţiune poluată cu mucuri de ţigară poate dezvolta diferite afecţiuni, ca intoxicaţii sau probleme ale epidermei. Deşeurile aruncate în apă sau pe plajă se pot întoarce în farfuria fiecărui turist în parte. Din păcate, deşeurile marine sunt mult mai multe decât cele pe care le putem vedea cu ochiul liber. Plasticul, de exemplu, se fragmentează în particule microscopice care sunt ingerate de peşti şi alte vieţuitoare. Aceste particule nu sunt însă metabolizate şi rămân blocate în carnea şi organele acestora, afectându-le metabolismul şi riscând să ajungă tot la noi în farfurie. Ca soluţii, pentru a avea plaje mai curate, ar trebui să se înmulţească numărul de activităţi de informare și, mai ales, de educare a publicului, atât turişti, cât şi localnici, care să se desfăşoare cu precădere vara, atunci când litoralul este luat cu asalt de zeci de mii de vizitatori. De asemenea, o altă soluţie ar fi condiţionarea utilizatorilor de plajă şi a celor care organizează evenimente pe plajă, să folosească alternative la paharele, ambalajele, bețele sau paiele de plastic – acestea fiind cele mai numeroase deşeuri întâlnite. Și, nu în ultimul rând, cea mai sigură modalitate de a proteja mediul ar fi punerea în aplicare a amendării drastice a celor care aruncă la întâmplare gunoaiele pe plajă sau în apă. Așadar, din respect pentru semenii noștri, aruncați gunoaiele în locuri special amenajate, strângând la plecarea de pe plajă resturile adunate peste zi într-o pungă de plastic de care vă puteți descotorosi la primul coș de gunoi întâlnit în drum! ATENȚIE: Plaja nu este coș de gunoi!

Autor: Alina Andrei, RADOR

https://greatist.com/health/beach-safety-tips#18

https://www.mybeach.com.au/safety-rescue-services/beach-safety/being-safe-at-the-beach/

https://www.westerncape.gov.za/general-publication/how-stay-safe-beach-summer

https://www.augustahealth.com/community-outreach/tips-to-keep-safe-at-the-beach

https://www.healthline.com/health/beach-safety#covid-19

https://www.visitflorida.com/en-us/florida-beaches/beach-safety-tips.html

https://www.metoffice.gov.uk/weather/warnings-and-advice/seasonal-advice/travel/out-and-about/10-beach-safety-tips