Ca dovadă a deplinei devoţiuni pe care creştinii o au faţă de cea care este Împărateasa Cerului şi cea mai aleasă dintre sfinţi, câteva dintre sărbătorile mari ale anului liturgic, rânduite ca Praznice Împărăteşti, sunt dedicate cinstirii Maicii Domnului. Între aceste mari sărbători se numără Adormirea Maicii Domnului, prăznuită la 15 august, alte mari sărbători fiind Naşterea Maicii Domnului, la 8 septembrie, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, la 21 noiembrie, şi Bunavestire, la 25 martie.
Pelerinajele sunt, de asemenea, asociate cultului Fecioarei Maria şi sărbătorii Adormirii. Ajuns în aproape 160 de ani cel mai vizitat loc de pelerinaj catolic din lume, al doilea cel mai vizitat din Europa, după Roma, Sanctuarul de la Lourdes, Franţa, adăpostit la poalele Munţilor Pirinei, între 11 şi 15 august în special este asaltat de sute de mii de suferinzi pribegind în căutarea unei minuni, la slujba Înălţării la Cer a Maicii Domnului. Aici, în mica grotă Massabiele, între 11 februarie şi 16 iulie 1858, Bernadette Sobirous, o copilă de 14 ani, venerată ulterior ca sfântă în Biserica Catolică, a avut o viziune cu o „doamnă în alb” (asemenea celei ce avea să apară, mai târziu, la Fatima, în Portugalia), viziune ce s-a repetat de 18 ori. „Doamna” din viziuni o îndemna pe copilă să scurme în pământul grotei, ca să scoată la suprafaţă un izvor tămăduitor; de asemenea, a îndrumat-o să îi ceară preotului din sat să ridice aici o capelă, prezicând că „mulţimi de oameni” aveau să vină la ea. Deasupra grotei a fost ridicat un lăcaş dominat de o turlă, ce a devenit, în timp, un reper al oraşului. La Lourdes, în semn de pace şi reconciliere, după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, soldaţii francezi şi germani au venit pentru a rosti rugăciuni spre vindecarea rănilor lăsate de război. Biserica Adormirii, sau Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului, este principalul lăcaş de pe insula Hydra, din Marea Egee. Se spune că o călugăriţă sosită la Hydra, în 1643, a ridicat o biserică pe acest loc, dedicată Sfântului Haralambie. Structura iniţială a fost distrusă în 1774 de un cutremur şi reconstruită de arhitecţi veneţieni, atunci edificiul fiind redenumit şi dedicat Adormirii Maicii Domnului. Interiorul său magnific include un iconostas din marmură, fresce din secolul al XVIII-lea, sute de icoane de aur şi argint din perioada bizantină, un candelabru de aur şi alte decoraţiuni elaborate. Pentru sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, celebrată la 15 august, grecii se întorc adesea la familii, pentru festivităţile de aici, având o deosebită reverenţă pentru icoana Maicii Domnului, pe care episcopul o poartă în procesiune la diferite biserici şi capele, pentru a da binecuvântările Fecioarei. Un alt mare pelerinaj are loc pe cea mai mare dintre insulele ionice, Kefalonia, în aşezarea Markopoulos, an de an, la praznicul de 15 august al Fecioarei Maria, la biserica ce adăposteşte o icoană de argint a Maicii Domnului, găsită odinioară la marginea satului, lângă un copac mistuit de foc. Legenda spune că localnicii au dus icoana în biserică, însă aceasta revenea, nu se ştie cum, la locul unde fusese găsită, şi nu şi-a găsit tihna până când nu s-a ridicat acolo un paraclis, iar mai târziu, o mănăstire. În acest loc se petrece un fenomen neobişnuit, în biserica şi în curtea lăcaşului Adormirea Maicii Domnului, aflată pe locul mănăstirii înfiinţate de maici şi dedicate Sfintei Fecioare. În timpul Liturghiei de Adormirea Maicii Domnului, o specie de şerpi însemnaţi cu o cruce pe cap, intră în biserică, în altar, se urcă pe icoane, umblă printre credincioşi, iar după terminarea Liturghiei, dispar. Se pare că mitul despre aceşti şerpi intrând în lăcaş datează din anul în care mănăstirea a fost atacată de piraţi, în 1705, când călugăriţele s-au rugat Fecioarei Maria pentru protecţie şi au fost transformate în şerpi, pentru a nu fi luate prizoniere. Se mai spune că, în timpul celui de-al doilea Război Mondial şi la cutremurul din 1953 de pe insulă, şerpii nu şi-au făcut apariţia în luna august. De atunci, localnicii cred că lipsa şerpilor în jur de 15 august aduce teribile prevestiri. Şi puţin mai sus de Markopoulos, în aşezarea Arginia, apar în timpul sărbătorii Adormirii Maicii Domnului vestiţii şerpi şi dispar în mod misterios imediat după Liturghie. Tot pe insula Kefalonia, la o altă biserică dedicată Fecioarei Maria, Gravaliotisa, în satul Pastra, cu cinci luni înainte de 15 august, în ziua Bunei Vestiri, enoriaşele aduc crini proaspeţi în lăcaş. Florile se usucă, iar tulpinile uscate sunt lăsate în biserică până în august. Pe aceste tulpini uscate, neudate până la 15 august, apar muguri noi și, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, după Sfânta Liturghie, preotul oferă enoriaşelor florile renăscute în mod miraculos.
(Cristina Zaharia – RADOR)
