Revista presei internaţionale, 17 august 2021

Situația din Afganistan este subiectul urmărit cu cea mai mare atenție de presa internațională, care scrie despre criza politică de la Kabul, implicațiile internaționale ale preluării puterii de către forțele talibane și despre situația umanitară care riscă să genereze un nou flux migrator. În Afganistan „se destramă o iluzie”, este de părere publicația braziliană Folha. Făcând o radiografie a situației de moment, Folha notează în ediția online că „Orașul Kabul a fost asediat, președintele Ashraf Ghani a demisionat, iar ocupația militară a Afganistanului se va încheia cu revenirea la putere a grupării care a găzduit Al-Qaeda, răspunzătoare pentru cel mai grav atentat asupra Statelor Unite de după al Doilea Război Mondial. Sfârșitul unui ciclu pe cât de tragic, pe atât de inevitabil”. Comentând situația din Afganistan din perspectivă internațională, publicația Folha notează: „Comunitatea internațională nu a găsit niciodată o soluție la provocarea formării statului în Afganistan începând din 1989 și după retragerea sovietică: descentralizarea puterii, distribuită între miliții, căpetenii ale războiului, forțele regulate și insurgente și, prin urmare, absența unui monopol al forței din partea statului. Programele pompoase de reconstrucție a sistemului juridic și a serviciilor publice, animate de profesori universitari și consultanți internaționali, au secat averi, dar nu au reușit niciodată să scoată regimul din logica războiului și a hazardului”.
Sub titlul „Neputinţa europeană în Afganistan”, publicația spaniolă Diario de Noticias publică un articol de opinie potrivit căruia „Ceea ce se întâmplă în Afganistan este, în primul rând, o problemă a afganilor provocată de americani, care ar putea determina valoarea lor ca putere globală. Dar este, de asemenea, o dovadă că Europa trebuie să înceapă să aibă mai multă grijă, să fie mai responsabilă și să-şi asume costuri mai mari pentru securitatea sa. Lucru pe care a fost puțin dispusă să-l facă și care nu pare să se schimbe”. Vorbind despre efectele pe termen scurt ale schimbării de putere din Afganistan, Diario de Noticias comentează că principala problemă nu vor fi „acei afgani care vor reuși vor fugi de la Kabul și din alte părți și se vor îndrepta spre Europa, creând un flux migratoriu. Pentru securitatea europeană, prima problemă este să știm ce putere va fi instalată în Afganistan și cu ce aliați internaționali; consecințele pe care această transformare le va aduce regiunii și modul în care inconsecvenţa europeană va fi interpretată la nivel local și regional; și cât timp va dura până când Afganistanul va redeveni un sanctuar pentru teroriștii care amenință Europa”. O altă publicație spaniolă, El Confidencial, pune accent pe presiunea migratorie pe care o va genera criza din Afganistan, într-un articol publicat sub titlul „Intrarea în Fortăreaţa Europa: noua rută către Uniunea Europeană a refugiaţilor afgani”. „Supravegherea sporită la frontierele extracomunitare ale Ungariei și Croației a deviat către România ruta pe care mii de migranți și refugiați afgani încearcă să ajungă în centrul UE. Turcia, Grecia, Macedonia de Nord, Serbia, Ungaria și Croația, ultima oprire către țările de destinație din Europa de Vest. Acesta a fost, în cea mai mare parte a ultimului deceniu, traseul urmat de sute de mii de migranți fără acte și de refugiați sirieni şi irakieni sau afgani și din alte țări asiatice, pentru a căuta în Europa un refugiu împotriva opresiunii, mizeriei și războiului. Dar, de luni de zile, perspectiva retragerii trupelor SUA din Afganistan, precum și vigilența crescândă la frontierele extracomunitare ungare și croate, în ‘Fortăreața Europa’, au schimbat atât ruta, cât și țara de origine a celor mai mulți dintre cei care încearcă să ajungă pe continent”. Bulgaria „este prima oprire a refugiaților în drum spre Europa, fluxul va deveni și mai mare”, opinează Mohammad Fazil Saifi, șeful misiunii diplomatice afgane la Sofia, într-un interviu pentru publicația bulgărească 24Chasa. Talibanii „au profitat de plecarea armatei americane și de vidul creat înainte ca armata afgană să se regrupeze și să preia controlul. În teritoriile pe care le-au cucerit, și-au impus imediat sharia. Dar aceasta nu este sharia islamică, ci a lor. Există o diferență uriașă”.
De altfel, situația din Afganistan se va afla marți pe agenda a două reuniuni importante la Bruxelles. Criza afgană va fi abordată în cursul reuniunii de urgență a statelor membre NATO și apoi va fi analizată în videoconferință de miniștrii de Externe ai țărilor Uniunii Europene, după cum informează AFP.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR