Un cercetător al originii maghiarilor susţine că a identificat cea mai veche scriere în limba maghiară

Teoria însă este controversată.

Institutul de Cercetare a Maghiarimii (MKI) crede că a reuşit să găsească un text scris în limba maghiară care este cu 400 de ani mai vechi decât primul document cunoscut până acum scris în această limbă – a scris Telex. În opinia cercetătorilor MKI este vorba despre un port de ace din secolul al VII-lea, pe care scrie în maghiară: Baszjad izüt.

Alţi cercetători cred însă că este mai degrabă vorba despre cusătură, eventual despre îngerul lui Dumnezeu, sau despre orice altceva ne putem imagina şi nici măcar nu ştim în ce limbă a fost scris textul respectiv.

MKI a fost creat de guvernul Orbán în anul anul 2019. Institutul nu a avut până acum rezultate remarcabile. Singura realizare care a fost viu discutată în presa maghiară a fost un film de animaţie despre bătălia de lângă Bratislava (907) unde maghiarii au învins armata bavareză. Filmul a fost ţinta unor critici aspre pe de o parte pentru inexactităţile istorice, pe de altă parte pentru calitatea precară a animaţiei. MKI se încadrează oarecum în politica populistă şi naţionalistă a actualului guvern maghiar.

Cercetătorul din cadrul MKI Fehér Bence a prezentat scrierea runică găsită pe portul de ace în cadrul conferinţei „Scrierile noastre arhaice” unde a susţinut că textul Baszjad izüt este în limba maghiară. Până acum documentul cel mai vechi scris în întregime în limba maghiară datează de la sfârşitul secolului al XII-lea, şi este un text pe care preoții îl rosteau la înmormântări: látjátuk feleim szömtökkel, mik vogymuk? Isa pur ës homou vogymuk…” (Vedeţi semenii mei cu terminarea /moartea/ noastră ce suntem? Adevărat că praf şi cenușă suntem). Un text şi mai vechi este actul prin care a fost creat Abaţia din Tihany din 1055. Acesta este scris în latină, însă conţine fragmente scrise în maghiară, ca de exemplu: Feheruuaru rea meneh hodu utu rea (Drumul care trece către Fehérvár). În cazul în care teoria lui Fehér este corectă, atunci primul text scris în maghiară este mai vechi cu 400 de ani chiar şi decât actul fondator al Abaţiei din Tihany.

Textul în cauză găsit pe portul de ace, despre care Fehér Bence crede că este în maghiară este următorul: Baszjad izüt, adică „Ac, învinge-l pe Üngür”. Cuvântul baszjad este forma acuzativă (singular la persoana a doua) a verbului „baszni”, ceea ce în maghiara de azi este o expresie deosebit de vulgară folosită pentru actul sexual. În textul respectiv însă nu este neapărat trivial pentru că mai de mult această expresie a însemnat şi a împinge, a învinge, a birui. Üngür putea să fie un demon rău, ca atare textul de pe portul de ace a fost o formulă de a alunga demonii.

Alţi cercetători din afara MKI sunt însă de părere că ceea ce susţine Fehér Bence este o ipoteză imposibil de dovedit. Portul de ace în cauză a fost descoperit într-un mormânt avar de lângă localitatea Jánoshida şi de atunci zeci de cercetători s-au chinuit să descifreze textul runic. Astfel a fost tradus, ca „Gloria fetei, cusătura”, „Să fii fericită sora mea”, „Satana”, „Sănătate şi luciditate” şi „Îngerul Dumnezeului, să-i faci un lăcaş liniştit şi mântuieşti-l pe el/ea”. Se poate vedea că scrierea runică avară este departe de consensul ştiinţific. Esenţa problemei este că sunt foarte puţine texte avare şi maghiare scrise cu scriere runică. Câteodată este greu de interpretat dacă o linie este doar o decoraţie, sau o literă. În plus nu există o cheie de traducere unitară pentru că nu s-au găsit texte bilingve, astfel traducerile sunt deosebit de incerte. Altă problemă este că în scrierea runică nu sunt vocale şi în majoritatea cazurilor nici nu ştim în ce limbă au fost scrise textele, astfel interpretările devin dificile. Se poate întâmpla ca un text scurt să aibă traduceri facultative, şi cu puţină fantezie fiecare decodifică aşa cum i-ar plăcea lui să sune.

În cazul portului de ace din Jánoshida mai este şi o altă problemă şi anume că obiectul este deteriorat, şi cercetătorii pornesc de la premiza că unele litere s-au şters, astfel completează cu semne despre care se presupune că ar fi fost în locul ştersăturii. Cercetătorii mai vechi au încercat să traducă textul într-o variantă a limbii turce. Noutatea adusă de Fehér Bence este că acesta a pornit de la ideea că textul este în limba maghiară. Deosebirea dintre turcă şi maghiară în cazul unui text atât de scurt nici nu este evidentă pentru că verbul „baszni” din turcă a ajuns în maghiară, iar demonul respectiv putea să existe şi în mitologia turcă.

Cu toată acestea, Fehér Bence susţine cu tărie că a găsit un text în limba maghiară şi crede că scepticii sunt doar invidioşi. Cercetătorul Fehér iniţial a studiat epigrafia şi doar acum câţiva ani s-a aprofundat în studiul scrierilor runice, publicând şi o colecţie a acestora din Bazinul Carpatic. De atunci încearcă să demonstreze că printre textele scrise cu scriere runică netraduse până acum, sau despre care se credea că sunt scrise în alte limbi, se găsesc şi texte în limba maghiară. Dacă ar fi aşa atunci această teză nu numai că ar revoluţiona istoria lingvisticii maghiare, dar ar însemna că avarii care trăiau în Ungaria de azi, înainte de descălecarea maghiarilor foloseau cuvinte ungureşti.

Székely Ervin, RADOR