Rezultatele alegerilor parlamentare din Germania sunt urmărite și comentate de presa internațională. Sub titlul „Scholz, o victorie înșelătoare pentru stânga europeană”, AFP publică un articol în care arată că „Victoria social-democraţilor germani este mai mult a lui Olaf Scholz, decât cea a SPD”. „Trebuia găsit un succesor pentru Angela Merkel care să fie demn de ea”, acesta fiind reprezentat de actualul ministru de finanţe şi vicecancelar al coaliţiei la putere, susține directorul Institutului Jacques Delors de la Paris. „În pofida câtorva succese recente, centrul-stânga european rămâne departe de apogeul de acum două decenii. În toată Europa, centrul-stânga trăieşte o fărâmițare a electoratului său, dintre care o parte a trecut la extreme. Bipartidismul, sub care şi-a trăit cea mai bună perioadă, nu mai există. Când stânga ajunge la putere, ea se diluează adesea în guverne de coaliţie”, arată AFP.
Pandemia de coronavirus se menține în atenția presei internaționale, Associated Press folosind sintagma „Două Europe” pentru a descrie decalajele de vaccinare din țările Bătrânului Continent. „Aproximativ 72% dintre adulții din Uniunea Europeană cu 27 de state au fost vaccinați complet împotriva COVID-19, dar o rată de administrare a vaccinurilor menţinută jos cu încăpățânare în unele țări din estul UE riscă acum să copleșească spitalele pe fondul unui val de infecții din cauza variantei Delta, mai contagioase. Bulgaria și România au rămas dramatic în urmă, fiind cele două națiuni cel mai puțin vaccinate ale UE, cu doar 22% și, respectiv, 33% din populațiile adulte vaccinate pe deplin. Creșterea rapidă a numărului de noi infectări a obligat autoritățile să înăsprească restricțiile împotriva virusului în cele două țări, în timp ce alte națiuni ale UE, cum ar fi Franța, Spania, Danemarca și Portugalia, au depășit 80% din acoperirea vaccinală și au relaxat restricțiile”, comentează Associated Press.
Acordul semnat de Budapesta cu Gazprom privind livrarea de gaze naturale rusești tensionează relațiile dintre Ungaria și Ucraina. După cum informează Radio Kossuth Budapesta, ambasadorul Ucrainei în Ungaria a fost convocat la Ministerul de Externe. Ministrul Péter Szijjártó a avertizat că, „dacă Guvernul ucrainean atacă la Comisia Europeană acordul semnat de Ungaria cu Gazprom, ţara sa consideră acest gest ca fiind o încălcare a suveranităţii ungare şi a securităţii naţionale. Ministrul ungar a amintit faptul că acordul semnat luni asigură aprovizionarea cu gaz a Ungariei pe o perioadă de 15 ani”. La rândul său, ambasadorul ungar în Ucraina a fost convocat la sediul Ministerului Afacerilor Externe de la Kiev, pentru a i se comunica poziția părţii ucrainene faţă de recentul contract dintre Budapesta și Gazprom, scrie publicația ucraineană RBC. „Kievul susţine că transportul de gaze pe rute care ocolesc Ucraina subminează securitatea națională a statului ucrainean și securitatea energetică a Europei şi că noul acord al Ungariei cu Gazprom reprezintă o lovitură gravă dată relațiilor ucraineano-ungare”.
Industria de apărare franceză încearcă să se replieze după anularea de către Australia a unui uriaş contract, în valoare de 55 de miliarde de euro, privind livrarea de submarine. După cum notează La Libre Belgique, Franța a prezentat Atenei o ofertă referitoare la vânzarea a trei fregate de apărare şi intervenţie. „Mai devreme în această lună, premierul Greciei anunţase deja achiziţionarea surpriză a şase avioane de vânătoare franceze Rafale, în plus pe lângă un precedent contract de 2,5 miliarde de euro, semnat în ianuarie, pentru 12 Rafale de ocazie şi şase noi. Programul de înarmare grec, în plină dezvoltare, urmăreşte să oprească provocările turceşti din estul Mediteranei, împotriva cărora Franţa este una din puţinele ţări ale UE care au protestat public în ultimele luni”, mai arată La Libre Belgique. Ideea este reluată și de publicația grecească To Vima, care comentează că „Declaraţiile făcute de premierul grec Kyriakos Mitsotakis şi preşedintele francez Emmanuel Macron la Palatul Élysée transmit mesaje clare şi puternice Turciei, într-o perioadă în care acţiunile acesteia prevestesc o toamnă ‘fierbinte’ în Marea Egee şi Mediterana de Est”.
De altfel, evoluțiile din estul Mediteranei ar urma să se afle pe agenda discuțiilor pe care le poartă miercuri, în stațiunea Soci, președinții Turciei și Rusiei. Principalul subiect al discuțiilor dintre cei doi va fi însă legat de cele mai recente evoluții din Siria, anunță ziarul turcesc Posta. „Rusia și Turcia au relații foarte strânse într-o serie de domenii precum apărarea, energia, turismul. În schimb, în Siria și Libia sprijină grupuri diferite. Reiese clar din declarațiile făcute în ultima săptămână că președintele Recep Tayyip Erdoğan acordă o importanță deosebită întâlnirii cu Vladimir Putin și că are așteptări serioase. Regiunea siriană Idlib are o importanță vitală din perspectiva Turciei, fiind situată în imediata vecinătate a graniței. Accentuarea instabilității și apariția unui conflict în această regiune în care se înghesuie aproape un milion de refugiați ar putea duce la apariția unui nou val de migrație către Turcia”. În cursul întâlnirii ar putea fi abordate și nemulțumirile administrației de la Kremlinul legate de faptul că Turcia vinde Poloniei și Ucrainei drone militare, mai scrie Posta.
Discuția de la Soci va fi contrabalansată de o întâlnire a președintelui Turciei cu liderul de la Casa Albă, Joe Biden, programată a avea loc în marja summitului G20 din Italia. Reuters amintește că Recep Tayyip Erdoğan a afirmat că relațiile dintre Ankara și Washington „nu sunt sănătoase”, adăugând că cele două țări trebuie să își rezolve problemele legate de achiziția de către Turcia a sistemului rusesc de apărare S-400. Președintele turc și-a exprimat speranța că Washington și Ankara, ca aliați NATO, se vor comporta amical și nu cu ostilitate. „Lucrurile nu merg în direcția bună”, a spus Erdoğan și a adăugat că el și președintele american „nu au pornit cu dreptul”./fmatei/gpodea
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)
