Supusă anul trecut unei proceduri de infringement din partea Uniunii Europene, România s-a văzut obligată să închidă 15 depozite de deșeuri „neconforme”, respectiv care nu se adecvau normelor de mediu ale UE.
Din cele trei spații de depozitare care deserveau Bucureștiul, a rămas doar un depozit, cel de la Vidra, singurul care respecta cerințele de la Bruxelles.
Cu o suprafață de depozitare de 38,6 hectare, împărțită în 8 celule cu o înălțime maximă de 40 de metri, depozitul are o capacitate totală de 11,5 milioane metri cubi.
Înainte să rămână singurul depozit conform pentru București și Ilfov, durata de viață a acestuia ar fi fost de încă 20 de ani, spun operatorii depozitului de la Eco Sud. Însă, din păcate, în noile condiții se va umple în trei sau patru ani. Totuși, susține Eco Sud, viața depozitului ar putea fi prelungită până la 10 ani dacă noi, consumatorii individuali, am face colectare selectivă. Vestea bună e că Primăria Bucureștiului s-a angajat ca infrastructura pentru acest tip ecologic de colectare să fie creată până anul viitor.
Este o minume că cel mai vechi depozit ecologic din țară este și singurul rămas în picioare din București. Depozitul, finalizat în 1999, era în avangarda tehnologică a acelor vremuri sărace și tulburi, care numai de ecologie nu era preocupată. Chiar dacă pe atunci părea o excentricitate să bagi o grămadă de bani într-o groapă de gunoi, depozitul de la Vidra a fost construit după standardele ecologice ale unui stat de lumea 1.
Că n-a fost o excentricitate s-a văzut după momentul aderării, când România a fost obligată să se alinieze standardelor comunitare privind depozitarea deșeurilor prin „sistemul integrat de gestionare al deșeurilor”.
Abia după momentul acesta Vidra nu s-a mai văzut ca o excentricitate, primind fără probleme avizele de funcționare de-a lungul anilor. Gestionat de compania Eco Sud, depozitul a rămas în avangarda tehno-ecologică, investind continuu bani în upgrade-uri de mediu: depozite conforme, stații de sortare, instalații de compostare și tratare, platforme de transfer, sisteme de monitorizare a calității solului, aerului și apei subterane sau de suprafață.
A finanțat chiar și plantarea unei perdele de arbori de 18.000 mp în jurul depozitului, care să filtreze aerul respirat de locuitorii satelor din jur.
Pe scurt, depozitul de la Vidra a fost gestionat cu profesionalism, un profesionalism fără rabaturi care s-a văzut și în gestionarea celorlalte cinci depozite ecologice – Mofleni (Dolj), Mavrodin (Teleorman), Frătești (Giurgiu), Bacău și Girov (Giurgiu) – care au transformat Eco Sud în cel mai mare operator al sectorului din România, printre cei mai importanți din Europa de Est.
