22 de planuri naţionale – printre care şi cel al României – au fost, deja, adoptate de Comisia Europeană, sunt ţări care vor beneficia, încă, în acest an, de finanţări – a spus comisarul european responsabil cu probleme economice, Paolo Gentiloni. Acesta a adăugat însă, că Olanda şi Bulgaria nu şi-au depus, încă, proiectele, iar planurile înaintate de Suedia, Polonia şi Ungaria nu au fost, până acum, aprobate – a scris site-ul Agence Europe, într-un articol publicat, azi-noapte.
Conform informaţiilor portalului maghiar Telex, problemele cele mai mari sunt cu planurile depuse de Polonia şi Ungaria. Gentiloni a spus că se negociează permanent cu guvernele Poloniei şi Ungariei pentru adoptarea planurilor, însă nu a dorit să răspundă la întrebarea eurodeputaţilor privind condiţiile impuse de Comisia Europeană pentru a da undă verde planurilor celor două ţări. Chiar dacă oficialul a evitat răspunsul, Bloomberg a citat, în 8 iunie, o declaraţia al lui Gentiloni, în care a spus că vor fi mai multe lucruri controlate în legătură cu acordarea banilor pentru reconstrucţie: de exemplu, dacă statele au stabilit criterii discriminatorii pentru folosirea finanţărilor sau dacă sunt favorizaţi unii beneficiari şi se va avea în vedere în ce măsură principiile statului de drept sunt aplicate. „Pentru toate ţările sunt aceleaşi criterii, nu vom face excepţii” – a precizat, la acea dată, comisarul european.
Originea problemei este o dispută mai veche între Parlamentul European şi Comisia Europeană, după ce la sfârşitul anului trecut, odată cu adoptarea bugetului multianual al UE şi a fondului de reconstrucţie, numitul Next Generation European Union (NGEU) destinat contracarării efectelor economice a pandemiei de coronavirus (în total 8.500 miliarde de euro), UE a condiţionat eliberarea finanţărilor de respectarea principiilor statului de drept. Această clauză a fost atacată la Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) de către guvernele Poloniei şi Ungariei. Comisia Europeană vrea să respecte principiul că depunerea contestaţiei la CEJ are efect suspensiv, până când instanţa va adopta o hotărâre în cauză. Parlamentul European susţine, însă, că prevederea inclusă în clauza „statul de drept” produce efecte din momentul adoptării ei, de aceea CE, pe baza acesteia, trebuia deja să reţină finanţările celor două state, până când acestea vor respecta independenţa justiţiei, libertatea presei, separaţia efectivă a puterilor în stat etc. În primăvară, Parlamentul European a ameninţat Comisia că o va cita în faţa CEJ, dacă nu aplică, până în august, clauza faţă de Ungaria şi Polonia. Pentru a calma spiritele, vicepreşedintele pentru valori a Comisiei Europene, Vĕra Jourová, a declarat – citat tot de Bloomberg în 2 iunie – că: „Nu avem obligaţia să aşteptăm decizia instanţei” (cu referire la viitoarea sentinţă a CEJ privind clauza statului de drept n. r.). La întrebarea jurnaliştilor, dacă Bruxelles va aplica mecanismul chiar înaintea deciziei CEJ, Jourová a spus: „Vom fi nevoiţi, dacă această decizie va veni prea târziu”. Cu toate acestea, termenul a trecut, dar legislativul european, nu a dat în judecată Comisia Europeană, însă, de fiecare dată când are ocazia, insistă pentru aplicarea condiţionării finanţărilor de respectarea statului de drept.
La şedinţa de ieri a Parlamentului European, Gentilloni a spus: „În continuare, analizăm planurile încă neaprobate. O componentă importantă a acestora trebuie să fie măsurile împotriva fraudelor şi a corupţiei. Comisia se străduie să ceară respectarea condiţiilor statului de drept, pentru că trebuie să apărăm interesele financiare ale Uniunii Europene. Există îngrijorări în cazul mai multor state”.
În cursul dezbaterilor, mai mulţi europarlamentari din partea social democraţilor şi a grupului parlamentar Renew Europe (a cărui lider este Dacian Cioloş) au susţinut că, din cauza corupţiei, în Ungaria sunt necesare reforme structurale. Aplicarea acestora trebuie să fie o condiţie a adoptării planului maghiar. „Niciun europarlamentar nu doreşte să sancţioneze Ungaria sau pe unguri. Pur şi simplu nu mai vrem să finanţăm regimul lui Orbán din banii contribuabililor europeni” (este vorba despre prim-ministrul Ungariei, Orbán Viktor n. r.) – a spus Luis Garicano eurodeputat liberal. Gwendolin Delbos-Corfield, din partea Verzilor Europeni, care a fost recent în Ungaria, a pus următoarea întrebare retorică: „În 27 aprilie, parlamentul maghiar a adoptat legea privind sistemul fundaţiilor de gestionare a activelor statului, prin care servicii publice sunt transferate în sfera privată. Pentru aceste entităţi nu sunt valabile reglementările privind achiziţiile publice, mai mult decât atât, în conducerea acestor fundaţii au fost numiţi oamenii puterii. Oare ascunderea avuţiei publice în structuri netransparente este o strategie premeditată a guvernului maghiar?”.
Desigur în cadrul dezbaterii au luat cuvântul şi deputaţi maghiari şi polonezi. Reprezentanții partidului de guvernământ polonez au considerat drept discriminatoriu tratamentul faţă de Polonia, iar cei din opoziţie au susţinut că există riscul ca finanţările să nu ajungă la cei care au nevoie de ele, ci să aterizeze în buzunarele oligarhilor puterii. De aceea, este nevoie de criterii riguroase de acordarea banilor şi de mecanisme de control eficiente.
Székely Ervin, RADOR
