Coaliţia electorală formată din trei partide de dreapta, numită Spolu (Împreună), a câştigat alegerile parlamentare, care s-au organizat două zile şi s-au încheiat sâmbătă după masă – a scris Agenţia de ştiri maghiară MTI. Cu acest rezultat, coaliţia opoziţiei a reuşit să depăşească partidul prim-ministrului Andrej Babiš, Mişcarea ANO.
În camera inferioară a legislativului ceh, opoziţia va avea majoritate. Aceste partide au anunţat că încep negocieri despre formarea guvernului. Babiš şi-a recunoscut înfrângerea şi i-a felicitat pe câştigătorii alegerilor. Cu toată acestea, nu este exclus ca preşedintele Miloš Zeman să-i nominalizeze din nou pe Babiš pentru funcţia de prim-ministru, sperând că acesta va reuşi să adune în parlament majoritatea necesară.
După numărarea a 99,9% din voturi, Institutul Statistic din Cehia a declarat că Spolu a obţinut 27,75% din voturi. Pe locul doi a terminat Mişcarea ANO (cel care a guvernat până acum) cu 27,17%. Locul trei este ocupat de o altă coaliţie electorală formată din Partidul Primarilor şi Partidul Piraţilor. Această coaliţie a totalizat 15,57% din sufragii. Ultimul partid, care a intrat în legislativ este formaţiunea politică radicală Partidul Democraţiei Directe (SPD) cu 9,58%.
Potrivit calculelor făcute de televiziunea publică din Cehia, după distribuirea mandatelor Spolu şi Primarii – Piraţii vor deţine 108 locuri din cele 200 cât are parlamentul din Praga – a transmis BBC. După rezultatele preliminare, coaliţia Spolu va avea 71 de mandate, iar Primarii – Piraţii 37 de mandate.
MTI a explicat că, deşi ANO a primit mai puţine voturi la nivel naţional ca Spolu, potrivit legii electorale va avea cu un mandat mai mult decât Spolu şi anume 72, pentru că în unele regiuni au câştigat mai multe circumscripţii uninominale. SPD va avea 20 de deputaţi.
Partidul Social Democrat Ceh (CSSD), care până acum a guvernat alături de ANO, precum şi Partidul Comunist din Cehia şi Moravia (KSCM), care a asigurat sprijin parlamentar pentru ANO, nu au intrat în parlament, nereuşind să treacă pragul electoral de 5%.
Cele două coaliţii ale opoziţiei au declarat că doresc să guverneze împreună. Candidatul lor pentru funcţia de prim-ministru este Petr Fiala, preşedintele Partidului Civic Democrat. Fiala a vorbi, ieri, în faţa susţinătorilor şi a spus că cele două coaliţii au majoritatea necesară pentru guvernare. „Aceasta este o schimbare, noi suntem schimbarea, voi sunteţi schimbarea!” – a declarat acesta.
Pentru premierul Babiš a reprezentat o lovitură faptul că la sfârșitul campaniei electorale, săptămâna trecută, au fost date publicităţii o serie de dezvăluiri jurnalistice cunoscute sub numele de „Pandora papers”. Din aceste documente rezultă că în 2009 Andrej Babiš a investit 22 milioane de dolari în mai multe firme off shore, ca să poate să cumpere castelul Bigaud din sudul Franţei. După un an de la această achiziţie, Babiš a mai cumpărat şapte imobile în jurul castelului, printre care şi o vilă cu două nivele, dotată cu garaj şi piscină. După izbucnirea scandalului, Babiš a declarat că dacă pierde alegerile şi partidul său ajunge în opoziţie, atunci se va retrage din politică. De altfel premierul ceh a mai fost cercetat într-un alt caz de corupţie. Aşa cum am scris mai de mult, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) l-a acuzat pe Babiš că, în calitate de prim-ministru, a direcţionat fonduri europene la propria firmă agricolă, şi chiar dacă el a renunţat la administrarea firmelor sale atunci, când a preluat conducerea guvernului, totuşi a încălcat reglementările privitoare la utilizarea fondurile europene. Procurorul general al Cehiei a clasat,însă, în septembrie 2019 acest dosar.
Înfrângerea lui Babiš înseamnă slăbirea curentului populist în Europa. Premierul ceh era unul dintre susţinătorii – e adevărat, mai moderat – ai prim-ministrului maghiar Orbán Viktor şi a împărtăşit tezele antimigraţioniste ale acestuia. La fel a fost unul dintre acei lideri europeni, care au criticat, deseori, Uniunea Europeană, susţinând că Bruxelles-ul încalcă suveranitatea statelor membre. Dacă opoziţia va forma guvernul, atunci unitatea Grupului de la Vişegrad (Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria) va fi ameninţată în mod serios, pentru că Slovacia şi Cehia nu vor mai sprijini poziţiile populiste ale Budapestei şi Varşoviei.
Székely Ervin
RADOR – 10 octombrie
