Polonia: Tensiuni sociale, după o decizie controversată a Curţii Constituţionale

Curtea Constituţională din Polonia a decis, în urmă cu o săptămână, cu majoritate de voturi, că unele prevederi ale Tratatului Uniunii Europene sunt incompatibile cu Constituţia Poloniei. Decizia a avut un ecou internaţional puternic. Mai multe ziare, printre care cotidianul britanic The Guardian, au scris despre „Polexit juridic”, adică ieşirea din punct de vedere juridic a Poloniei din Uniunea Europeană. Este de menţionat că, în Polonia, majoritatea judecătorilor la Curtea Constituţională sunt numiţi la propunerea partidului de guvernământ. Ei au hotărât – răspunzând la cererea prim-ministrului Mateusz Morawieczki – că UE nu poate să intervină în problemele justiţiei poloneze.
La sfârşitul săptămânii trecute, în Varşovia şi în alte oraşe, mai mult de 100 de mii de oameni au protestat împotriva gesturilor puterii, prin care doresc să îndepărteze Polonia din Uniunea Europeană. Potrivit unui sondaj de opinie publicat recent, aproape jumătate dintre polonezi sunt îngrijoraţi de faptul că, în opinia lor, partidul de guvernământ Lege şi Dreptate (PiS) duce o politică antieuropeană, care va scoate Polonia din UE. Conform sondajului, 88% dintre respondenţi sunt împotriva Polexit, iar 53% consideră că UE nici atunci nu ar trebui să suspende plăţile către Polonia, dacă ar constata că guvernul polonez nu respectă principiile statului de drept şi încalcă legislaţia europeană. Un procent de 43% dintre cei chestionaţi sprijină, însă, ideea opririi finanţării în cazul în care ţara lor nu respectă valorile comune europene. Sociologii sunt de părere că atitudinea pro-UE a polonezilor se bazează în mare măsură pe considerente financiare. Dacă nu vin banii, atunci entuziasmul se răceşte. „Sprijinul (pentru a fi membră în UE n. r.) este mare, dar nu se ştie cât este de adâncă” – a declarat, pentru ziarul Gazeta Wyborcza, profesorul Andrzej Rychard, citat de cotidianul maghiar Népszava. Potrivit cercetătorului, conştiinţa socială se schimbă, chiar dacă procesul este lent. „Dorinţa societăţii poloneze de a aparţine UE nu este o caracteristică eternă. Nu există determinări istorice, doar pur şi simplu condiţii conjuncturale, favorabile la care noi ca societate am contribuit în mare măsură, dar nimic nu durează o veşnicie”. În opinia acestuia, PiS lucrează de zece ani ca să întoarcă faţa polonezilor de la Europa şi această politică a dat deja roade. Mai demult, polonezii au fost campionii reformelor. „Poate că nu am boxat în categoria noastră de greutate. PiS a dus societatea poloneză cu două grade sub nivelul său – a spus sociologul pentru GW.
Wojciech Maziarski, jurnalistul de la Gazeta Wyborcza, a declarat pentru Népszava că, deocamdată, se poate constata o nelinişte şi teamă în societatea poloneză. Oamenii sunt îngrijoraţi în primul rând de posibilitatea opririi finanţărilor europene. Omul de rând, încă, nu a ajuns până acolo, ca să se teamă de reîntroducerea controalelor vamale la graniţe, de reîntoarcerea unor timpuri, pe care ar dori să le uite. Dar sunt îngrijoraţi pentru bani, ştiind că ţara are mare nevoie de cele 60 de miliarde de euro din fondul de reconstrucţie şi rezilienţă. Referitor la întrebarea că totuşi 100 de mii de oameni au protestat pentru că vor să rămâne în UE, Maziarski a spus că acum câţiva ani milioane de oameni ar fi demonstrat. Guvernarea PiS i-a convins pe oameni că protestele nu au rost. Cu ceva timp în urmă, mulţi au ieşit pe străzi împotriva ocupării justiţiei de către oamenii puterii sau împotriva legii care interzice avortul, dar nu s-a întâmplat nimic. Publicistul crede că societatea a devenit mai ignorantă şi, din această cauză, vocea pro-europenilor este mai slabă.
Guvernul deocamdată amână publicarea deciziei Curţii Constituţionale în buletinul oficial şi, până când acest lucru nu se întâmplă, sentinţa nu intră în vigoare. Wojciech Maziarski crede că atitudinea guvernului este contradictorie. Poate că aşteaptă decizia Curţii Europene de Justiţie în legătură cu contestaţia privind condiţionarea finanţărilor de respectarea statului de drept, dar poate că sunt încă dispute la vârfurile puterii. Jurnalistul crede că PiS încearcă imposibilul: să arate simultan o atitudine conflictuală şi o faţă prietenoasă către Bruxelles. Un politician important al PiS, Ryszard Terlecki, a vorbit în aceste zile despre faptul că vor să îmbunătăţească relaţiile cu UE. „Se tem, pentru că ştiu că cel târziu anul viitor o să aibă mare nevoie de banii europeni şi izolarea ar putea să fie fatală pentru ei” – a conchis Maziarski
Székely Ervin, RADOR