Viitorul climatic al planetei, discutat zilele acestea la Glasgow, evoluțiile politico-militare de la Marea Neagră și criza sanitară provocată de pandemia de coronvirus sunt principalele subiecte din paginile presei internaționale.
„Timpul expiră: am făcut progrese semnificative de la Acordul de la Paris, dar trebuie să facem mai mult”, atât „colectiv, cât și individual”, a afirmat Barack Obama în discursul său susținut la COP26 de la Glasgow, citat de agenția ANSA. „Este un deceniu decisiv pentru evitarea dezastrului climatic”, a avertizat fostul președinte american, amintind că „schimbările climatice sunt din ce în ce mai evidente” și susținând că lupta împotriva crizei climatice ar trebui să treacă dincolo de geopolitică. În opinia sa, reducerea consumului de metan este „soluția cea mai rapidă și cea mai eficientă”.
NEZAVISIMAIA GAZETA vorbește despre o criză de încredere ce împiedică soluționarea problemelor globale. ”Speranțele că summiturile G20 – de la Roma și cel privind clima – de la Glasgow, desfășurate unul după altul, vor deveni puncte de cotitură nu s-au adeverit. Participanții la summitul G20 – reprezentând 60% din populația mondială, 80% din PIB-ul global și 75% din export – nu au reușit să depășească dezbinarea profundă, manifestată mai ales prin lipsa susținerii inițiativei Rusiei privind recunoașterea reciprocă a certificatelor naționale de vaccinare și crearea mecanismelor pentru actualizarea operativă a vaccinurilor, pe fondul mutațiilor suferite de COVID-19”. Concluzia publicației moscovite este că ”Reuniunea de la Glasgow a liderilor majorității țărilor lumii a demonstrat faptul că contradicțiile nu fac decât să se adâncească, iar nivelul în creștere al ambițiilor climatice ale unora ațâță apetitul financiar al altora”. O dovadă în acest sens găsim în paginile EURONEWS, care arată cu degetul spre Australia, țară care a anunțat că va continua să vândă cărbune în următoarele decenii, refuzând să semneze acordul pentru eliminarea utilizării cărbunelui în producția de energie electrică la care au ajuns 40 de țări la Glasgow. China, India și Statele Unite au decis, de asemenea, să nu ia niciun angajament în acest sens, având în vedere nivelurile ridicate ale consumului de cărbune la granițele lor.
Ministerul rus al Apărării acuză Statele Unite că au creat o forță militară multinațională în Marea Neagră, pe care Moscova o consideră un „factor de destabilizare” în regiunea limitrofă Ucrainei, transmite Russia Today. „Sunt acțiuni neprevăzute ale forțelor americane, care creează un grup multinațional de forțe armate în vecinătatea granițelor ruse”, a declarat generalul Igor Konașenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, într-un comunicat oficial. Agenția EFE reamintește că, recent, ministrul Apărării, Serghei Şoigu, a considerat posibilă „orice provocare” a NATO, pe care a legat-o de încercările de a pune la încercare sistemele de apărare ale Rusiei în Marea Neagră, şi a anunţat că și flota rusă va efectua exerciţii în zonă.
”Statele Unite și România au anunțat un curs de combatere a agresiunii ruse la Marea Neagră”, reține în context cotidianul sofiot Sega, care scrie despre vizita ministrului român de externe, Bogdan Aurescu, la Washington. „Secretarul de stat al SUA, Anthony Blinken, a lăudat România ca aliat loial al NATO. Cei doi oficiali au convenit să coopereze în probleme de securitate la Marea Neagră, inclusiv în lumina agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și a altor țări de pe flancul estic al NATO”.
Într-o analiză consacrată evoluției pandemiei de coronavirus, EURONEWS scrie că al patrulea val de Covid-19 se răspândește treptat în lume, iar în țările cu puțini vaccinaţi, lucrurile se înrăutățesc. Publicația dă ca exemplu Rusia, unde spitalele din toată țara continuă să fie ocupate cu un număr tot mai mare de pacienți cu coronavirus, din cauza numărului mic de persoane vaccinate. Având o populație de aproape 144 de milioane de locuitori, Rusia are doar aproximativ 34% dintre adulți complet vaccinați, comparativ cu media UE de 74%. În România, o țară care se luptă cu vârfuri de infecție și cu un număr foarte mare de decese, vor fi deschise doar școlile unde a fost vaccinat cel puțin 60% din personal, în timp ce acolo unde nu s-a atins acest prag, lecțiile rămân strict online. Vacanțele școlare fuseseră prelungite cu două săptămâni, într-o încercare de a stopa cel de-al patrulea val al pandemiei care a lovit România în cel mai violent mod posibil, dat fiind și procentul scăzut de persoane vaccinate, mai scrie Euronews.
Criza gazelor în Europa trece prin gazoductul Nord Stream 2, titrează Euronews, care amintește că au trecut zece ani de la inaugurarea gazoductului Nord Stream1, în Germania, dar optimismul și zâmbetele văzute în acea zi par acum să fi dispărut complet. ”Presiunile Moscovei pentru a obține aprobarea lansării Nord Stream 2, gazoductul paralel care transportă direct gaze din Rusia spre Europa de Vest, ocolind cealaltă infrastructură din Ucraina, dă peste cap aranjamentele. Construcția conductei Nord Stream 2 a fost finalizată în urmă cu două luni, dar nu este încă în funcțiune. Criza energetică ar putea costa foarte mult consumatorii, crede Euronews. Pe de altă parte, agenția oficială rusă Tass anunță că Gazprom a reluat pomparea la capacitate maximă a gazelor în instalațiile sale subterane de stocare a gazelor din Europa, la care accesul se face prin tranzitarea Ucrainei.
”Rusia deschide robinetele, iar prețul gazului scade”, constată și Rainews, subliniind faptul că Gazprom a ținut robinetele închise până în momentul în care Bruxelles-ul a dat undă verde gazoductului Nord Stream 2.
(Agenția de presă RADOR – 9 noiembrie 2021)/rlambru/sdm2
