Presa internațională se concentrează pe apariția unei noi variante a coronavirusului. WASHINGTON POST constată: ”Cu toată incertitudinea legată de noua tulpină a virusului, Omicron, nu trebuie pierdut din vedere un fapt pozitiv. Noua variantă a fost detectată în Africa de Sud, unde genomul ei a fost secvențiat rapid, iar țara a alertat restul lumii că ea conține un număr mare de mutații și poate fi mai contagioasă, mai virulentă și mai puțin afectată de vaccinuri decât variantele anterioare. Și, pentru această performanță strălucită și generoasă, Africa de Sud a fost întâmpinată cu sunetul ușilor închizându-i-se în nas”, se arată în editorialul Washington Post.
La Repubblica publică un interviu cu medicul sud-african Angelique Coetzee, care a descoperit pe 18 noiembrie noua variantă, botezată ulterior „omicron” de către Organizația Mondială a Sănătății. Aceasta detaliază particularitățile celor infectați cu noua tulpină: „oboseală, cefalee, mâncărimi în gât, răceală ușoară”. „Până acum, niciun pacient Omicron nu a fost internat în spital. Nu am descoperit niciodată efecte grave. Am putea spune că gradul de contaminare este mai mult sau mai puțin similar cu cel al variantei Delta”, consemnează cotidianul italian.
EURONEWS semnalează criza de la frontiera dintre Ucraina și Rusia: ”Tensiunile au crescut din nou de-a lungul graniței ruso-ucrainene, Kievul și Washingtonul trăgând un semnal de alarmă pentru ceea ce au numit ”o acumulare neobișnuită de trupe rusești la frontiere”. Ministerul Apărării din Ucraina a declarat, la începutul acestei luni, că aproximativ 90.000 de soldați ruși se aflau în apropierea graniței și în zonele controlate de rebeli în estul țării. Ministrul ucrainean de externe avertizează că Rusia ia în considerare posibilitatea unei invazii a Ucrainei, iar cel mai rău scenariu ar putea fi distrugerea arhitecturii de securitate din Europa – scrie publicația ucraineană RBC. Ministrul ucrainean de externe a adăugat că președintele rus, Vladimir Putin, ia în considerare posibilitatea unei invazii a Ucrainei pe fondul faptului că, în momentul de faţă, oficialii de la Paris şi de la Berlin se ocupă mai mult de afacerile interne, în contextul alegerilor parlamentare desfăşurate recent în Germania şi al celor care urmează să aibă loc în Franța.
La rândul său, cotidianul KORRESPONDENT susţine că negocierile în Formatul Normandia (Franţa, Germania, Ucraina, Rusia) au intrat în impas, din cauza faptului că Federația Rusă refuză organizarea unui nou summit privind soluţionarea situaţiei din Donbas. Potrivit ministrului, Formatul Normandia a fost afectat și de publicarea de către Rusia a corespondenței diplomatice cu Franța și Germania, Kievul calificând acest gest al Moscovei drept „încă o lovitură pentru acest format de negocieri”.
NATO, în schimb, avertizează că Rusia va plăti un preț mare dacă va recurge la forță împotriva Ucrainei, notează la rândul său Agenția Reuters, transmițând de la summitul Alianței de la Riga. ”Faptul că NATO și-a sporit prezența aici în regiune, atât în regiunea Mării Negre, dar și în regiunea Baltică, în aer sau pe uscat și pe mare, reprezintă o reacție directă la incursiunea militară rusă în Ucraina și la anexarea ilegală a Crimeei” – a declarat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, care a adăugat: „Orice escaladare din partea Rusiei ar fi îngrijorătoare pentru Statele Unite, ca şi pentru Letonia, şi orice nouă agresiune ar provoca consecinţe serioase”.
Din La Libre Belgique aflăm că la reuniunea de marţi a Pactului Nord-Atlantic nu va fi decisă nicio acţiune imediată, deoarece aliaţii vor să aştepte și să observe atitudinea Moscovei în săptămânile următoare. Diplomaţii NATO nu sunt siguri în legătură cu intenţiile preşedintelui rus, Vladimir Putin, dar vor discuta planuri de urgenţă în caz de o eventuală invazie.
De la Moscova, RIA NOVOSTI remarcă că MAE al Rusiei nu este de acord că prezența NATO contribuie la securitatea regională. ”Președintele Vladimir Putin a declarat marți că Rusia va fi forțată să acționeze dacă „liniile roșii” privind Ucraina ar fi depășite de NATO, afirmând că Moscova va considera desfășurarea anumitor capacități de rachete ofensive pe teritoriul ucrainean drept „un declanșator”.
Despre perspectivele economiei europene, IL FATTO QUOTIDIANO publică o analiză potrivit căreia inflația din zona euro a ajuns la 4,9%, cel mai ridicat nivel de când există moneda unică. În toată Europa, fenomenul creşterii preţurilor este determinat mai ales de bunurile energetice, al căror cost de acum este cu 27,4% mai mare decât în noiembrie 2020, perioadă caracterizată însă de prețuri deosebit de mici. Supraîncălzirea inflației crește presiunile asupra Băncii Centrale Europene pentru o înăsprire a condițiilor monetare. Reducerea cantității de bani în circulație în sistemul economic este unul dintre factorii care pot contribui la stoparea creșterii prețurilor, însă o intervenție de acest tip presupune și riscul încetinirii creșterii economice, mai scrie publicația italiană.
Ruxandra Lambru, Agenția de Presă RADOR
