PORTRET: Tenorul Ion Dacian în splendoarea operetei moderne

Motto: „Splendoarea operetei moderne s-a născut odată cu Ion Dacian şi s-a stins odată cu el. Ion Dacian nu a murit, s-a înălţat la cer, în eternitatea marilor valori. Vocea lui unică dăinuie în spaţiul nostru spiritual” – Margareta Zirra, prim balerină a teatrului de operetă

Miercuri, 8 decembrie, se împlinesc 40 ani de la moartea tenorului Ion Dacian, pianist și violonist, prim-solist, regizor, libretist, pedagog, personalitate de marcă a operetei românești, un om cu o vastă pregătire și cultură.

* * * * *

de Răzvan Moceanu

Ion Pulca, pe numele său real, s-a născut la 11 octombrie 1911, la Saschiz, județul Mureș.
Între anii 1929-1933, a urmat cursurile Facultății de Drept din Cluj – obţinând şi un doctorat în drept (1935), cu tema „Valoarea socială a presei” -, iar între anii 1930 – 1934, în paralel, şi ale Conservatorului de Muzică din Cluj, unde profesori i-au fost Ionel Crișan, Tomel Spătaru şi Rita D’Oria. Aceştia i-au impus o severă disciplină muzicală prin care enciclopedismul său cultural a fost pus în slujba Artei Lirice atât în Operă dar mai ales în Operetă.
A acumulat un potenţial formativ puternic în teorie şi solfegiu, estetica şi istoria muzicii universale, armonie, contrapunct. Vorbea şi cânta în zece limbi, avea o cultură complexă şi profundă în foarte multe domenii ca artă, literatură, filosofie şi chiar ştiinţă.
În anul 1934, va debuta pe scena Operei Române din Cluj, unde a avut roluri în ”Traviata” de Verdi, ”Bărbierul din Sevilla” de Rossini, ”Madama Butterfly” de Puccini, ”Flautul fermecat” de Mozart, ”Freischütz” de Weber, ”Faust” de Gounod, ”Evgheni Oneghin” de Ceaikovski, ”Tannhäuser” de Wagner ș.a.

Revista Radio România, nr. 189, 28 august – 3 septembrie 2000

În anul 1939, este angajat de Nicolae Vlădoianu la Teatrul de Operetă și Revistă Alhambra din București, unde debutează în operetă și în regie, prima operetă în care a jucat fiind ”Vânt de primăvară” de Joseph Strauss.
Între anii 1942-1947 a fost co-director al Teatrului Alhambra.
În 1950, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniștri, a fost înființat Teatrul de Stat de Operetă, unde Ion Dacian este angajat ca prim-solist. A fost director al teatrului din 1961 până în 1971, când a fost eliberat din funcție.
Din această poziţie, a organizat marile turnee europene care au permis artiştilor afirmarea internaţională, în fosta URSS, Bulgaria, Polonia, Cehoslovacia, RDG de atunci, dar şi în Italia, Germania Federală de atunci, Austria, Belgia, Olanda.
Supranumit ”mirele operetei”, Ion Dacian a interpretat peste 50 de roluri de operă și operetă, jucând în peste 5.000 de spectacole. A regizat spectacole atât la București, cât și în alte orașe ale țării.

România liberă, 15 decembrie 1981

Ca tenor interpretează magistral roluri din operete precum: ”Liliacul” și ”Sânge vienez” de Johann Strauss-fiul; ”Prințesa circului”, ”Bayadera”, ”Contesa Maritza” de Emmerich Kálmán; ”Văduva veselă” și ”Țara Surâsului” de Franz Lehár; ”Vânzătorul de păsări” de Carl Zeller, ”Lysistrata” de Paul Lincke, ”My Fair Lady” de Frederick Loewe etc., dar și în operete românești precum ”Ana Lugojana”, ”Plutașul de pe Bistrița”, ”Târgul de fete” de Filaret Barbu, ”Lăsați-mă să cânt” de Gherase Dendrino, ”Anton Pann” de Alfred Mendelsohn, ”Suflet de artist” de Henri Mălineanu, ”Soarele Londrei” de Florin Comișel etc.
A semnat regia spectacolului ”My Fair Lady” de Frederick Loewe, primul musical realizat pe o scenă în România, a cărui premieră a avut loc în 1968.
Printre partenerele sale de scenă s-au numărat Maria Marini, Lulu Nicolau, Lilli Dusescu, Lucia Roic, Corina Bărbulescu, Adriana Codreanu, Cleopatra Melidoneanu, Mireille Constantinescu.

Ion Dacian (stg), actor. 06.01.1965

Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, tenorului Ion Dacian i s-a acordat titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”.
Ion Dacian a murit la 8 decembrie 1981, la București, fiind înmormântat în curtea bisericii ”Sf. Gheorghe” din cartierul Andronache din București.
După anul 1990, Teatrul de Operetă a fost numit Teatrul de Operetă ”Ion Dacian”, în prezent – Teatrul de Operetă și Musical “Ion Dacian”.
În februarie 2011, școala generală din localitatea natală a primit numele său, devenind Gimnaziul de Stat „Ion Dacian”.