Vineri, 14 ianuarie, se împlinesc 65 de ani de la moartea unuia dintre cei mai apreciaţi actori ai cinematografiei mondiale, Humphrey Bogart.
Humphrey DeForest Bogart s-a născut la 25 decembrie 1899, la New York, mama sa fiind Maud Humphrey Bogart, o cunoscută desenatoare, iar tatăl său, Belmont DeForest Bogart, un chirurg înstărit.
A studiat la Trinity School din New York City şi a fost trimis la Philips Academy din Massachusetts, pentru pregătirea studiilor medicale pe care urma să le desăvârşească la Universitatea Yale.
A fost, însă, exmatriculat de la Philips Academy şi s-a alăturat US Naval Reserve.
Între anii 1920-1922, Humphrey Bogart s-a ocupat de administrarea unei firme de divertisment, deţinută de un prieten de familie, William A. Brady.
A îndeplinit o serie de sarcini în studioul de film, din New York, al companiei, pentru ca ulterior să înceapă să joace în diferite reprezentaţii.A obţinut un contract cu studiourile Fox, debutul său fiind în fapt o interpretare scurtă în ”Broadway’s Like That” (1930), în care a jucat alături de Ruth Etting şi Joan Blondell.
În 1934, Bogart a jucat în piesa de teatru de pe Broadway „Invitation to a Murder”/”Invitație la o crimă”). După ce a ascultat piesa, regizorul și producătorul Arthur Hopkins l-a invitat pe Bogart să joace rolul criminalului fugitiv Duke Mantee în viitoarea piesă de teatru a lui Robert Sherwood, „Pădurea împietrită”.
Au urmat roluri mici şi reprezentaţii diverse, pentru ca rolul cu adevărat important pentru începerea carierei pe marele ecran să fie cel din ”The Petrified Forest” (1936), produs de studiourile Warner Bros. Filmul a fost bine primit de critici şi de public, fiind apreciat drept un succes, ceea ce a determinat semnarea unui contract pe termen lung al actorului cu Warner Bros.
Rolul de gangster i s-a potrivit de minune în majoritatea celor 28 de filme în care a jucat în perioada 1936-1940, interpretând şi în două pelicule western şi chiar într-un horror.
Anul 1941 i-a marcat cariera, cu roluri în peliculele considerate clasice precum ”High Sierra” (1941) sau în interpretarea magistrală a lui Sam Spade într-unul dintre filmele cele mai apreciate ale industriei cinematografice – ”The Maltese Falcon” (1941).
Au urmat succesele vremii pentru marele ecran, precum ”Casablanca” (1942) – şi magia cuplului cu Ingrid Bergman – , pelicula obţinând trei premii Oscar şi alte cinci nominalizări, ”The Big Sleep” (1946) şi ”Key Largo” (1948).
Studiile inconsistente nu au constituit un obstacol pentru ca Humphrey Bogart să fie un actor cultivat, preferând în cercul său de prieteni scriitori şi intelectuali.
În 1948, a înfiinţat propria companie de producţie, Santana Productions, prin intermediul căreia a produs pelicula ”The Treasure of the Sierra Madre”.
Bogart, membru al Partidului Democrat, s-a numărat printre organizatorii unei delegații la Washington, numită Comitetul Primului Amendament (Committee for the First Amendment), pentru a se opune Comisiei de anchetă privind activitățile anti-americane (House Un-American Activities Committee) care a persecutat actorii și scenariștii de la Hollywood. Astfel, în martie 1948, Bogart a scris un articol „Eu nu sunt comunist” pentru revista Photoplay în care s-a distanțat de Lista neagră de la Hollywood. Bogart a scris: „Nu i-am sprijinit pe cei zece oameni care au fost citați pentru sfidare de Comisia de anchetă privind activitățile anti-americane”
Pentru interpretarea Charlie Allnutt din producţia ”The African Queen” (1951) a obţinut Oscarul pentru cel mai bun actor, fiind nominalizat de încă două ori pentru prestigioasa statuetă pentru rolurile din peliculele ”Casablanca” (1942) şi ”The Caine Mutiny” (1954). În această din urmă peliculă a interpretat magistral chiar dacă era deja grav blonav.
În 1955, Bogart și-a vândut acțiunile sale Santana Productions către Columbia pentru mai mult de 1 milion de dolari.
În aceeaşi perioadă, tusea persistentă și dificultatea de a mânca au devenit prea grave pentru a fi ignorate și a renunțat la orice fel de proiect. Fumător și băutor înrăit, Bogart este diagnosticat cu cancer esofagian. La 1 martie 1956, Bogart a suferit o intervenție chirurgicală pentru a i se îndepărta esofagul, doi ganglioni limfatici și o coastă, o operaţie considerată un insucces. A urmat perioada de chimioterapie, şi o o intervenție chirurgicală suplimentară, în noiembrie 1956, când cancerul se extnsese.
Pe pan sentimental, în 1922 o cunoaşte pe actrița Helen Menkencu care se căsătorește în 1926, însă un an mai tirziu divorțează. Se recăsătorește cu altă actriţă, Mary Philllips în 1928. În 1937 divorţează de Mary Phillips, iar un an mai târziu, 1938, se căsătoreste cu altă actriță, Mayo Methot. Rezistă împreună până în 1945, când se despart pentru că
Bogart o cunoscuse pe Laurern Bacall şi cei doi făceau planuri de căsătorie. La două săptămâni după divorţul lui, cei doi se căsătoresc. A fost iubirea de legendă a cinematografiei americane.
Bogart a devenit tată la 49 de ani, când Bacall l-a născut pe Stephen Humphrey Bogart la 6 ianuarie 1949, iar fiica cuplului, Leslie Howard Bogart, s-a născut la 23 august 1952.
Humphrey Bogart a murit în somn, în locuinţa sa din Hollywood, la 14 ianuarie 1957, la 57 de ani, după o luptă istovitoare cu boala incurabilă.
Bogart a fost incinerat, iar cenușa sa a fost depusă în Columbarul Luminii Eterne din Parcul Memorial Forest Lawn în Grădina Memoriei din Glendale, California. A fost îngropat cu un fluier mic, din aur, care a făcut parte dintr-o brățară norocoasă pe care i-a dăruit-o lui Bacall înainte de a se căsători. Pe ea era inscripționat „Dacă vrei ceva, fluieră”…
Anii petrecuţi în slujba cinematografiei au fost încununaţi şi de cele 7 distincţii obţinute şi de alte 5 nominalizări la premiile de specialitate.
În 1997, Serviciul Poştal al Statelor Unite l-a ales pe Bogart pentru un timbru din seria „Legends of Hollywood” iar revista Entertainment Weekly l-a numit legenda nr. 1 a filmului din toate timpurile.
În anul 1999, Institutul American de Film l-a desemnat pe Bogart drept cel mai mare actor din istoria filmului american.
