Ministrul polonez de externe Zbigniew Rau a avertizat recent, că riscul unui război ruso-ucranian este mai mare acum, decât oricând în ultimii 30 de ani. Ameninţarea pare reală, dar nu iminentă – spunea oficialul, potrivit BBC.
După discuţiile din 10 ianuarie cu omologul său american la Geneva, ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Riabkov, a declarat că „Rusia nu are nicio intenţie de a ataca Ucraina”. Şeful forţelor armate ruse, Valery Gerasimov, a spus că orice informaţie care circulă prin mass media privind o invazie iminentă este o minciună. Cu toate acestea, preşedintele rus, Vladimir Putin, a vorbit despre „măsuri tehnico-militare de represalii adecvate” pentru ipoteza în care continuă ceea ce el a numit „abordarea agresivă a Occidentului”.
Directorul CIA, William Burns, a sugerat că preşedintele Putin poziţionează în aşa fel armata rusă şi serviciile secrete ca aceştia să poate să acţioneze „într-un mod destul de extins”.
Potrivit serviciilor secrete americane, Rusia pregăteşte o provocare la graniţa ucrainiano-rusă: unităţi ale serviciilor secrete ruse în uniforme ucrainiene ar ataca trupele ruseşti pentru a legitima riposta acestora. Despre acest scenariu a vorbit, pentru televiziunea CNN, un oficial al administraţiei americane, dar care nu a dorit să-şi dezvăluie identitatea. Potrivit aceleiaşi surse, agenţii ruşi sunt pregătiţi pentru lupte stradale, folosirea de explozive şi comiterea acţiunilor de sabotaj. Informaţia a fost confirmată şi de consilierul pentru securitatea naţională a preşedintelui american, Jake Sullivan. Acesta a declarat pentru CNN că: „Potrivit comunităţilor noastre de informaţii, Rusia doreşte să fundamenteze posibilitatea invaziei, printr-un pretext. Am văzut acest scenariu şi în 2014 (anexarea Crimeei n. r.) şi acum din nou este în derulare o acţiune similară”. Potrivit acestuia, la un atac militar rusesc se poate aştepta între mijlocul ianuariei şi mijlocul februariei. Atacul militar va fi coroborat cu atacuri cibernetice – spun sursele serviciilor secrete americane.
Pentru a răspunde la întrebarea din titlu, trebuie clarificat care sunt obiectivele politice ale Rusiei şi dacă acestea se pot îndeplini şi fără acţiuni militare. Cercetătorii Centrului de Strategii şi Studii Internaţionale (CSIS) din Washington, Seith G. Jones şi Philip G. Wasiliewski, în cadrul unui studiu publicată pe site-ul instituţiei, şi-au exprimat opinia că Moscova doreşte încetarea expansiunii NATO către Est și mai mult decât atât, retragerea alianţei din fostele ţări comuniste din Europa Centrală şi de Est, îndepărtarea armelor nucleare americane din Europa şi restabilirea unei sfere de influenţă a Rusiei. Aceasta ar fi soluţia ideală pentru Kremlin, însă se pare că Putin s-ar mulţumi și cu mai puţin şi anume garantarea că Belarus, Ucraina şi Georgia nu vor face niciodată parte dintr-o alianţă militară sau economică, occidentală şi că Moscova va controla politica externă a celor trei ţări. În esenţă: miza conflictului este dacă, după 30 de ani de la dispariţia URSS, fostele republici sovietice pot exista ca state suverane şi independente sau trebuie să accepte tutela de facto a Rusiei. În cazul în care Putin nu va primi aceste garanţii, Rusia va folosi forţa pentru a-şi proteja interesele de securitate – au scris cei doi cercetători.
Expertul în Rusia, analistul Sz. Bíró Zoltán, într-un articol publicat în cotidianul maghiar Népszava, consideră însă, că este improbabilă declanşarea unui atac deschis al Rusiei împotriva Ucrainei din mai multe motive: în primul rând, un astfel de gest ar însemna ruperea tradiţiei ruse. Până acum, Moscova a dus doar intervenţii pentru menţinerea păcii sau agresiuni camuflate, cum s-a întâmplat în Crimeea sau în teritoriile separatiste din Ucraina: Doneţk şi Lugansk. Oficial, Rusia susţine că în autoproclamatele republici estice din Ucraina are loc un război civil, de care armata rusă nu are nicio legătură. Dacă în schimb Rusia şi-ar asuma un război deschis împotriva Ucrainei, aprecierea acestei situaţii din punctul de vedere al dreptului internaţional ar fi cu totul alta.
Al doilea motiv este că, dacă Rusia evaluează real capacităţile sale militare, atunci nu va declanşa ofensiva, pentru că nu are forţe suficiente pentru stăpânirea pe termen mediu a unei ţări de 40-42 de milioane de oameni. Numărul militarilor armatei ruse este cu puţin peste un milion. În cadrul acesteia, forţele terestre abia ating cifra de 400 de mii. Este adevărat că Rusia mai are şi Garda Naţională (Rosgvardia), dar nici numărul lor nu trece de 400 de mii. Aceste forţe sunt insuficiente pentru a ţine sub control o ţară aşa de mare cât Ucraina, mai ales dacă populaţia este ostilă faţă de ruşi şi acţionează împotriva agresorilor.
Al treilea motiv este că azi, pregătirea şi dotarea armatei ucrainiene este mult mai bună, dacât a fost în 2014. În cazul Crimeei, ţara era într-o criză politică, militarii au primit ordine contradictorii, dar niciunul dintre acestea nu ordonau rezistenţă. Acum însă, armata ucraineană în mod cert ar lupta şi ar putea cauza pagube mari armatei ruse, care ar fi foarte greu de ascuns de societatea rusă.
Al patrulea motiv este că Ucraina este o ţară prea mare şi prea săracă, aşa că nu merită ocupată. GDP-ul Ucrainei este cu aproape 100 de miliarde de dolari mai mic decât al României, în timp ce ţara este de două ori mai mare. În aceste condiţii, menţinertea puterii asupra Ucrainei ar fi prea costisitoare pentru economia şi aşa slabă a Rusiei.
În al cincelea rând ,Rusia este conştientă că, în cazul unei agresiuni împotriva Ucrainei, atât Statele Unite, cât şi Uniunea Europeană ar aplica sancţiuni economice mult mai dure dacât cele de până acum. S-ar putea ca Rusia să fie deconectată de sistemul de mesagerie, care interconectează băncile din toată lumea (SWIFT); este posibil ca gazoductul Nord Stream-2 să nu primească autorizaţie de funcţionare şi exportul produselor petroliere să fie restricţionat, ceea ce ar afecta grav economia rusească – a scris analistul Sz. Bíró Zoltán, expert în Rusia.
Székely Ervin, RADOR
