La începutul săptămânii, mai multe ziare din Bosnia-Herţegovina au publicat informaţia, potrivit căreia comisarul european responsabil cu lărgirea Uniunii Europene, Várhelyi Olivér, a încheiat un acord secret cu liderul separatist al sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, cel care luptă să distrugă stabilitatea regiunii.
Planul lui Dodik nu este nou. RADOR a relatat, anul trecut, că în 12 aprilie 2021 ziarul bosniac Poltitički.ba a scris că prim-ministrul sloven Janez Janša conduce grupul ţărilor UE care doresc crearea Serbiei Mari, dezmembrarea Bosniei-Herţegovinei, Muntenegrului şi Macedoniei de Nord. Potrivit ziarului, premierul sloven a transmis un aşa zis non-paper diplomatic (notă diplomatică informală) preşedintelui Consiliului Uniunii Europene, Charles Michel. Informaţia a fost confirmată la data de 15 aprilie de portalul Necenzurirano, care publică şi copia documentului. Astfel, documentul afirmă că: graniţa dintre Albania şi Kosovo este şi acum formală. Albanezii din ambele ţări sunt adepţii unificării. De aceea, Kosovo trebuie alipit Albaniei. În ceea ce îi priveşte pe sârbii din Kosovo, trebuie urmărit modelul Tirolului de Sud (Regiunea italiană Tirolul de Sud locuită majoritar de austrieci, beneficiază de o autonomie teritorială lărgită). Republica Srpska sau o parte a acesteia se va uni cu Serbia, astfel şi acest stat va accepta fuziunea dintre Albania şi Kosovo. Problema populaţiei croate din Bosnia poate fi rezolvată în două moduri: prin unirea teritoriilor locuite de croaţi cu Croaţia sau prin crearea unui statut special pentru aceștia, asemănător cu cel din Tirolul de Sud.
Deşi proiectul din acest non paper încalcă grosolan prevederile Acordului final de la Helsinki (1975), totuşi sunt politicieni care sprijină această idee. Pe lângă Janez Janša, deja amintit, este vorba despre premierul maghiar, Orbán Viktor – scrie săptămânalul maghiar Élet és Irodalom. În ultimii ani, prim-ministrul Ungariei a devenit un jucător puternic în Balcani şi încearcă să coaguleze forţele pro-ruse. Comentatorii politici vorbesc despre o troică Janša-Orbán-Vučić (Alexandr Vučić este preşedintele Serbiei).
Trebuie menţionat că acest plan susţinut de Milorad Dodik înseamnă desfiinţarea acordului de la Dayton semnat în 14 decembrie 1995, prin care s-a creat statul federal Bosnia-Herţegovina.
Potrivit procesului verbal al discuţiilor dintre Várhelyi şi Dodik obţinut de presa bosniacă, comisarul maghiar a promis liderului sârb (cel care de altfel neagă existenţa genocidului din Srebrenica din 1995) că va beneficia de finanţări europene pentru dezvoltare, dacă pentru o jumătate de an suspendă proiectul său de desfiinţarea Bosniei-Herţegovinei.
În urma informaţiei publicate, 30 de europarlamentari şi mai multe partide bosniace au solicitat preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să numească o comisie de anchetă care să examineze rolul lui Várhelyi în afacerea politică al lui Dodik. Se pare, însă, că deocamdată Comisia Europeană este solidară cu comisarul pentru extindere – a scris Euractiv. Cotidianul maghiar Népszava este, însă, de părere că, într-o zonă unde „se simte încă mirosul prafului de puşcă”, astfel de proiecte extremiste ar reclama o procedură urgentă care să clarifice situaţia, pentru a preîntâmpina un nou conflict armat.
Cert este că un comisar european are obligaţia să reprezinte Comisia Europeană şi nu interesele guvernului care l-a delegat în această funcţie. Várhelyi Olivér, în schimb, se pare că este interesat mai degrabă de jocurile politice în Balcani ale premierului maghiar Orbán Viktor. Nu întâmplător opoziţia din Serbia l-a criticat pe comisarul maghiar pentru că doar cu câteva luni înainte de alegerile prezidenţiale a deschis patru noi capitole ale acordului de integrare a ţării la Uniunea Europeană, făcând astfel campanie electorală indirectă pentru preşedintele în funcţie, Alexandar Vučić, care de altfel este şi preferatul lui Orbán. Aşa cum atrage atenţia Népszava jocul lui Várhelyi este periculos, pentru că, deşi la nivelul declaraţiilor premierul maghiar sprijină intrarea în UE a ţărilor din Balcanii de Vest, în realitate îi sprijină pe politicieni autoritari şi dubioşi, cum sunt Milorad Dodik, Nikola Gruevski (fostul prim-ministru din Macedonia de Nord, condamnat pentru corupţie, care a primit azil politic în Ungaria), Alexandar Vučić şi, astfel, tocmai împiedică procesul de integrare a acestor state. Stagnarea procesului de integrare în regiune ajută, însă, la creşterea influenţei Moscovei şi a Beijing-ului în Balcani.
Székely Ervin, RADOR
