Recensământ în România – Dezbaterea privind identitatea secuiască încă mai continuă

Cu mai mult de o lună şi jumătate înainte de începerea recensământului din România, dezbaterea privind identitatea secuiască încă mai continuă. Chestionarul recensământului supus dezbaterii publice a stârnit în rândul maghiarilor din Transilvania o discuţie aprinsă, datorită faptului că naţionalitatea maghiară nu are subcategorii, faţă de naţionalitatea română care are şase, naţionalitatea germană are cinci, iar naţionalitatea romă are 13 subcategorii. În comunicatul remis, luni, de către Partidul Civic Maghiar (PCM), formaţiunea politică consideră inacceptabil faptul că, în secolul al 21-lea, un stat membru al Uniunii Europene nu permite naţionalităţilor care locuiesc pe teritoriul său să-şi asume în mod liber identitatea fără consecinţe negative previzibile. „Considerăm important ca toate persoanele care au limba maternă maghiara şi locuiesc în România să fie libere să-şi aleagă identitatea de secui, de ceangău sau altă identitate, deoarece, din punct de vedere istoric şi cultural, acestea reprezintă o parte bine definită a identităţii maghiare. Considerăm justă îngrijorarea tuturor celor care se tem că, dacă, pe lângă principalul grup maghiar, vor putea alege identitatea regională de secui, de ceangău sau chiar mai multe identităţi regionale, acestea vor fi folosite ulterior pentru a-i împărţi pe maghiarii din Transilvania, privându-i astfel de drepturi lingvistice şi culturale”, şi-a exprimat îngrijorarea Partidul Civic Maghiar cu privire la asumarea identităţii secuieşti. PCM a sugerat ca grupul parlamentar al UDMR, pe lângă modificarea chestionarului de recensământ, să propună şi modificarea, cât mai curând posibil, a Codului Administrativ al României, pentru a elimina posibilitatea ca prin asumarea identităţilor regionale să fie ştirbite drepturile lingvistice ale comunităţii maghiare. Şi Hunor Kelemen, preşedintele UDMR, a anunţat că va iniţia includerea identităţii secuieşti în chestionar, astfel încât aceasta să apară ca o subcategorie a naţionalităţii maghiare. Anterior, politicianul îi încuraja pe maghiarii din Transilvania să-şi trăiască identitatea regională în alte ocazii, dar la recensământ să se declare maghiari. Săptămâna trecută, şi Balázs Izsák, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), a îndemnat la asumarea identităţii maghiare. „Secuii au fost întotdeauna conştienţi (…) de faptul că sunt cel mai maghiar trib al maghiarimii. În consecinţă, noi, secuii, ne vom declara maghiari”, a afirmat preşedintele CNS în rezoluţia sa. Cu toate acestea, pentru rezoluţia sa, Balázs Izsák a fost atacat puternic pe paginile de socializare. Un grup de formatori de opinie din Ţinutul Secuiesc, dintre care mulţi deţin şi funcţii în CNS, au afirmat într-o rezoluţie comună că „secuii ca grup etnic au origine comună cu maghiarii, dar nu sunt identici cu poporul maghiar”. Aceştia au solicitat ca secuii să fie incluşi în chestionar ca subcategorie a etniei maghiare. Pe reţelele de socializare există, de asemenea, o viziune larg răspândită potrivit căreia secuii doar în baza dreptului popoarelor la autodeterminare vor putea acţiona pentru autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc, iar pentru asta trebuie să se declare secui la recensământ. Autorul unei scrisori deschise adresate lui Balázs Izsák s-a exprimat astfel: „Există o singură cale adevărată de urmat în Ţinutul Secuiesc şi aceasta este calea către autodeterminare! Un popor are dreptul la autodeterminare doar dacă poate fi identificat statistic, iar autonomia poate fi solicitată pe baza dreptului popoarelor la autodeterminare!”/lendrefy/ilapadat

(MTI – 25 ianuarie)