Decizia vizând întărirea flancului estic al NATO survine după ce, anterior, Macron a creat o serie de neînțelegeri atunci când, recent, el a cerut ca UE să încheie cu Rusia un pact de securitate. NATO și-a sporit deja prezența în zonă după ce Rusia și-a anexat Crimeea. Decizia reprezintă o nouă escaladare a tensiunilor, iar țările membre ale NATO își pregătesc apărarea în eventualitatea unei invazii rusești în Ucraina.
Macron a făcut următoarea declarație: „Am trimis trupe ca să asigurăm securitatea partenerilor noștri din misiunile NATO, am trimis trupe prietenilor noștri din regiunea baltică și vom continua să face acest lucru. Ne-am demonstrat hotărârea de a merge înainte, în cadrul NATO, de a ne angaja în noi misiuni și de a ne asuma responsabilitatea în vederea unei prezența în misiuni de o mai mare importanță, în special în România, din solidaritate față de prietenii noștri din cadrul NATO”.
Decizia a fost salutată de președintele român, Klaus Iohannis, care, pe Twitter, a transmis că „parteneriatul strategic dintre România și Franța se va întări pe frontul estic, în regiunea Mării Negre”.
Pierre Morcos, de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington, a analizat mai în profunzime situația și a declarat: „Săptămâna aceasta, Franța și-a anunțat hotărârea de a se afla în fruntea unei eventuale prezențe mai pregnante a NATO în România, dacă aliații vor decide acest lucru, iar anunțul a fost un semnal ferm de solidaritate, care a fost apreciat de un București aflat totodată în prima linie a actualelor tensiuni”.
Săptămâna trecută, președintele SUA, Joe Biden, a anunțat și el că Washingtonul „își va spori într-adevăr prezența trupelor sale în Polonia, în România și în alte țări dacă Rusia ar acționa, întrucât, potrivit Articolului 5, noi avem obligația de a apăra acele țări atâta vreme cât ele sunt membre ale NATO”.
România este membră NATO începând din 2004 și găzduiește deja pe teritoriul său aproximativ 1000 de militari americani, țara declarându-se dispusă să primească noi trupe americane.
În Europa de Est, tensiunile au atins ‚punctul de fierbere’, având în vedere că Rusia a comasat de-a lungul frontierei ucrainene aproximativ 130000 de soldați.
Ieri, Boris Johnson l-a avertizat pe liderul rus, Vladimir Putin, că o invazie în Ucraina ar fi o „afacere dureroasă, violentă și sângeroasă”.
„Informațiile sunt foarte clare, la frontierele Ucrainei sunt mobilizate 60 de batalioane rusești, iar planul unui război-fulger vizând cucerirea Kievului este un plan pe care toată lumea îl poate vedea”, a adăugat el. „Trebuie să-i spunem foarte clar Kremlinului, Rusiei, că ar fi un pas dezastruos”.
Cuvintele sale au reiterat astfel declarațiile anterioare ale ministrului de externe, Liz Truss, care a afirmat: “Rusia trebuie să detensioneze situația, să pună capăt campaniei de agresiune și dezinformare și să urmeze calea diplomației. După cum au declarat Regatul Unit și partenerii noștri în repetate rânduri, orice incursiune militară rusească în Ucraina ar fi o imensă greșeală strategică și va costa scump“.
Euractiv France a relatat că experții estimează că decizia lui Macron de a mobiliza trupe în România s-ar datora dorinței sale de a clarifica lucrurile în urma unui mesaj mai confuz, potrivit căruia UE ar trebui să încheie un pact cu Rusia.
În discursul rostit în fața Parlamentului European, Macron ceruse statelor membre ale UE “să poarte propriul lor dialog” cu Rusia.
Euractiv France a mai transmis că, pentru unii experți, demersul este o urmare a angajamentului anterior al secretarului de stat al SUA, Antony Blinken, care a făcut apel la “unitate”.
Cu ocazia vizitei sale la Kiev, Blinken a declarat: “Cred că unul dintre mai vechile obiective ale Moscovei a fost acela de a semăna discordie între țările noastre și în interiorul lor or, pur și simplu, nu putem și nici nu-i vom lăsa să facă asta“.
Pe fondul tensiunilor în creștere, și alte state occidentale au început să trimită armament în Ucraina.
Regatul Unit a trimis în țară 30 de trupe de elită și 2000 de arme antitanc și, potrivit unei declarații din partea statelor baltice, Estonia, Letonia și Lituania vor trimite și alte arme în vederea întăririi forțelor ucrainene.
Ministerul de Externe al Rusiei a acuzat Occidentul că “sporește tensiunile din jurul Ucrainei”.
Articol de Charles Harrison
Traducerea: Alexandru Danga
DAILY EXPRESS (Marea Britanie), 25 ianuarie 2022
