Comisia Europeană se pregăteşte să deblocheze banii destinaţi pentru Polonia din Fondul pentru Reconstrucţie şi Rezilienţă a Uniunii Europene (Next Generation EU) şi ar dori ca să procedeze la fel şi în cazul Ungariei, dar în acest ultim caz nu va face nimic până la alegerile din 3 aprilie – a scris cotidianul britanic de orientare liberală The Guardian, invocând surse din cadrul UE. Bruxelles-ul caută o soluţie la disputa sa, pe care o are cu Varşovia, pentru că în Ucraina este război, şi, până în prezent, 1,86 milioane de refugiaţi au ajuns în Polonia. Citând două surse din cadrul UE care nu au dorit să-şi dezvăluie identitatea, ziarul a scris că, în săptămânile următoare, urmează să se deblocheze suma de 36 miliarde de euro, iar guvernul polonez va desfiinţa camera disciplinară a magistraţilor. Potrivit surselor, Comisia nu doreşte ca în viitorul imediat să aplice aşa numita „clauza statului de drept”, care ar permite oprirea parţială sau totală a finanţării din fondurile europene a statelor care încalcă principiile statului de drept.
Comisia este tentată să deblocheze şi pentru Ungaria suma de 7,2 miliarde de euro, dar în această privinţă nu va adopta nicio decizie până la alegerile din 3 aprilie. Ziarul a subliniat că prim-ministrul maghiar, Orbán Viktor, stă în faţa celei mai mari provocări, din cariera sa de premier, chiar dacă potrivit sondajelor, coaliţia condusă de el este favorita alegerilor.
În cazul Poloniei, problema este independenţa justiţiei. Comisia Europeană susţine că existenţa camerei disciplinare a magistraţilor dă posibilitatea guvernului polonez ca, prin ministerul justiţiei, să intervină în actul de justiţie. În cazul Ungariei, UE este îngrijorată că banii din Next Generation EU vor fi cheltuiţi de familia şi clientela politică al lui Orbán Viktor. O altă problemă legată de guvernul de la Budapesta este politizarea instituţiilor de stat şi restricţionarea prin mijloace economice a libertăţii presei. Venirea refugiaţilor din Ucraina a amplificat acele voci din UE, care aduc argumente în favoarea unei atitudini mai conciliante, susţinând că unitatea este mai importantă în timpul acestei crize, decât sancţionarea tendinţelor autocratice şi neliberale ale unor state membre. Cu toată acestea, eurodeputatul german Daniel Freund, din partea Verzilor, a declarat că „în timp ce în Ucraina oamenii luptă şi mor pentru domnia legii, nu putem închide ochii asupra faptului că în Polonia şi Ungaria guvernele cântă din partitura lui Putin pentru a desfiinţa justiţia, independenţa presei şi preiau, cooptează o mare parte a economiei.”.
Tot despre acest subiect a publicat un articol de opinie şi portalul Politico, care scrie că disputele din interiorul UE privind nerespectarea statului de drept au fost acoperite de zgomotul bombardamentelor din Ucraina. Deşi gestionarea problemei (a nerespectării principiilor statului de drept în unele ţări membre) nu a fost stopată, dar pe moment s-a împotmolit. „Toată lumea este atât de preocupată cu criza din Ucraina, încât, deocamdată, nu se ştie când vor fi făcuţi paşi în direcţia restabilirii statului de drept în câteva ţări” – a declarat pentru portal un funcţionar din cadrul UE, care nu a dorit să-şi dezvăluie identitatea. Un alt funcţionar a adăugat că se lucrează deja la scrisoarea pe care o vor trimite guvernului maghiar, despre începerea procedurilor de deblocare a fondului NGEU. Motivul este că întârzierea a creat nelinişte în acei deputaţi, intelectuali şi judecători, care se tem că Budapesta şi Varşovia vor profita de criza din Ucraina pentru a continua demolarea sistemului democratic. La numai două săptămâni după ce Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a respins contestaţia guvernelor din Ungaria şi Polonia împotriva mecanismului de aplicare a clauzei statului de drept, Comisia Europeană a publicat directiva privind modalitatea de aplicare a acesteia, dar de atunci – cel puţin public – nu s-a întâmplat nimic şi linia politică dusă de cele două guverne nu s-a schimbat.
Cu toate acestea, se poate constata o diferenţă între cele două state, care până nu de mult îşi coordonau politica lor faţă de Bruxelles. Funcţionarii care informau portalul au sesizat că în Polonia sunt mai multe „momente pozitive” faţă de Ungaria, ceea ce pot reprezenta „importante pietre de hotar” în domeniul reformei justiţiei. În cazul Ungariei, astfel de evoluţii pozitive nu s-au constatat, de aceea scrisoarea privind declanşarea procedurii de deblocare a fondurilor europene nu va fi trimisă până la alegerile parlamentare din Ungaria, pentru că documentul ar putea genera efecte favorabile pentru Orbán, dar scrisoarea va fi gata după 3 aprilie. Un diplomat care lucrează în cadrul Consiliului Uniunii Europene a declarat pentru Politico că: „vorbind mai pe şleau: deblocarea sumelor din NGEU nu va avea loc până când Varşovia şi Budapesta nu îşi schimbă politica”.
Se pare că Varşovia a înţeles acest mesaj şi este dispusă să renunţa la camera disciplinară a magistraţilor. În acelaşi timp, după izbucnirea războiului din Ucraina, Polonia a început să se distanţeze de Ungaria. Cea mai nouă dovada este că preşedintele demisionar al Ungariei, Áder János, nu va mai fi primit în Polonia la ziua prieteniei polono-maghiară – scria portalul maghiar Azonnali. Iniţial, în data de 23 martie, în oraşul polonez Bochnia trebuia să aibă loc dezvelirea statuii Sfântului Kinga (1234 – 1292). Este vorba despre fiica regelui maghiar Béla al IV-lea şi soţia Voievodului Poloniei, Boleslav. Căsătoria celor doi a întărit relaţiile de prietenie maghiaro-poloneze. La eveniment trebuia să participe pe lângă Áder János şi Andrzej Duda, preşedintele Poloniei. Organizatorii serbării au contramandat, însă, manifestaţia, invocând războiul din Ucraina. Comentatorul ziarului Népszava este de părere că adevăratul motiv este faptul că preşedintele polonez nu a dorit să apară la un eveniment protocolar împreună cu preşedintele Ungariei, după ce mass media guvernamentală maghiară are o atitudine ambiguă în conflictul ruso-ucrainean, evitând să specifice cine este agresorul şi cine victima.
Székely Ervin, RADOR
