PORTRET: Goran Bregovici – „trubadurul Balcanilor”

de Răzvan Moceanu

Marţi, 22 martie, Goran Bregovic, unul dintre cei mai celebri muzicieni din Balcani, împlineşte 72 de ani. Bregovic a devenit cunoscut în lume după ce a compus coloana sonoră pentru o serie de filme ale regizorului Emir Kusturica – „Arizona Dream” sau „Underground”, pe ritmuri care au însemnat o fericită îmbinare a stilului popular cu cel ţigănesc, considerat reprezentativ pentru zona Balcanilor. Remarcabil compozitor şi chitarist, Bregovic a scris şi piese pentru interpreţi renumiţi precum Iggy Pop, Ofra Haza şi Cesaria Evora, dar a încântat şi prin spectacole originale precum cele în care a performat alături de Wedding and Funeral Orchestra şi prin proiecte speciale realizate cu mari artişti din Balcani sau din alte zone al lumii.


Agerpres FOTO TANJUG/ DANILO PETERNEK/ ola

Goran Bregovic s-a nascut pe data de 22 martie 1950, într-o familie cu origini mixte, tatăl său – Franjo Bregović – fiind de origine croată, iar mama sa – Borka Perišić – având rădăcini sârbe.

În copilărie, părinţii săi s-au despărţit iar Goran a rămas să locuiască alături de mama sa, la Sarajevo.

A studiat vioara la Şcoala de Muzică, însă a fost exmatriculat pe motiv de „lipsă de aptitudini”.

La puţin timp după acest moment, a primit în dar o chitară de la mama sa, însă adolescenţa sa nu avea să fie prea fericită, la vârsta de 16 ani mama sa alegând să îl părăsească, Goran rămânând în grija unor rude îndepărtate care au ales să îl sprijine în viaţă pe tânăr, dar de multe ori acesta era obligat să îşi poarte singur de grijă.

A început să îşi câştige existenţa cântând muzică populară într-un bar din oraşul Konjic, a lucrat în construcţii şi a vândut ziare.

A cântat apoi în trupa „Izohipse”, ca basist, unde a fost remarcat de muzicianul Zeljko Bebek, care i-a oferit un loc în trupa sa – „Kodelski”, lucru pe care Goran l-a acceptat.

În sezonul estival al anului 1969 trupa cânta pentru turişti la hotelul „Splendid” din Dubrovnik, apoi, la încheierea sezonului, formaţia a fost invitată să cânte într-un club de noapte din Napoli, Italia, abordând rock-ul progresiv, fiind puternic influenţaţi de celebrii Led Zeppelin sau Black Sabbath.

În anul 1970, „Kodelski” performa în componenţa Goran Bregovic – trecut de la chitară bas la chitară solo – , Zeljko Bebek, Zoran Redzic şi Milic Vukasinovic.

În anul 1971 Bregovici intră la Universitate, unde studiază filozofia şi sociologia, iar în paralel, împreună cu Zoran înfiinţează o formaţie numită „Jutro” („Bună dimineaţa”), formaţie care în 1974 devine „Bjelo Dugme” („Butonul Alb”), trupă care a ajuns în timp o veritabilă legendă pentru rock-ul din spaţiul ex-iugoslav, iar Bregovici devine compozitorul şi textierul trupei.

În anul 1975, în momentul în care Goran se pregătea să devină profesor de marxism-leninism, trupa „Bijelo Dugme” a început să cunoască o popularitate fulminantă. La scurt timp, Bregovici renunţă la aspiraţiile de dascăl, şi se dedică total carierei muzicale, devenind un adevărat star al muzicii rock şi un idol al tinerei generaţii. Au urmat nu mai puţin de 13 apariţii discografice ale formaţiei, cu vânzări de circa şase milioane de unităţi.

În anii ’90, Bregovici se retrage din trupă, formaţia destrămându-se, iar muzicianul a trecut de la muzica rock la cea bazată pe ritmuri tradiţionale balcanice cu influenţe rock. Muzicianul era fascinat realmente de acordurile conglomeratulului etnic al slavilor sudici din fosta Iugoslavie şi Bulgaria alături de muzica ţiganilor balcanici.

Goran Bregovic a început să compună muzică de film, primul proiect fiind cel din 1989 – coloana sonoră a filmului regizorului Emil Kusturica, născut şi el tot la Sarajevo, „Time of the Gypsies”.

Urmare a acestui succes, cei doi reiau colaborarea în anul 1993, Bregovici compunând coloana sonoră a filmului „Arizona Dream”, Iggy Pop fiind intrepretul muzicii.

Tot în anul 1993, Bregovic pune capăt burlăciei şi se căsătoreşte cu Dzenana Sudzuka, aceasta dăruindu-i trei fete – Ema, născută în martie 1995, Una – născută în februarie 2002 şi Lulu – născută în mai 2004. Bregovici mai are o fiică dintr-o relaţie anterioară – pe nume Zeljka, rod al iubirii din studenţie cu o dansatoare dintr-un Night Club din Sarajevo.

Şi tot în 1993 apare următorul mare proiect al lui Goran Bregovic – coloana sonoră a filmului „Queen Margot”, regizat de Patrice Chereau, care a obţinut premii importante la Festivalul de la Cannes.

În anul 1994, Goran realizează muzica filmului „Underground”, peliculă ce avea să obţină „Palme D’Or”.

Şi cum stilul etno-balcanic al lui Bregovici încânta, acesta a început să promoveze acest stil alături de orchestre de suflători locali, iar pe parcurs artistul introduce în repertoriul său, influenţe tango şi chiar de jazz.

În anul 1997 a colaborat cu muziciana de origine turcă Sezen Aksu, pentru realizarea albumului „Dugun ve Cenaze”.

În 1998 Bregovici realizează coloana sonoră pentru pelicula „Trenul Vieţii”, în regia lui Radu Mihăileanu, film foarte bine primit de critica din Veneţia, Sao Paulo, Berlin, şi de publicul din întreaga lume unde a fost vizionat.

În anul 2000, Bregovici are un nou proiect în colaborare cu cântăreaţa poloneză Kayah – „Kayah i Bregovic” – album din care s-au vândut doar în Polonia peste 650.000 de exemplare.

În anul 2004, artistul compune muzica primului spectacol de operă al său – “Bregovic’s Karmen with a Happy End”.

În anul 2005, Goran Bregovic a participat la trei mari concerte de adio ale legendarei trupe de rock iugoslav „Bijelo Dugme”, iar un an mai târziu a semnat coloana sonoră pentru pelicula „Borat”.

A mai compus piese pentru muzicieni celebri precum Ofra Haza sau Cesária Évora.

În mai 2007, muzicianul a susţinut mai multe concerte în ţara noastră, în cadrul turneului „Romanian Tour 2007”, fiind acompaniat de „Wedding and Funeral Orchestra”, la fel ca în toate marile sale concerte.

Pe 23 februarie 2008, a concertat în cadrul finalei naţionale româneşti a concursului Eurovision, iar în aprilie 2009, Bregovici a susţinut un concert extraordinar alături de „Wedding & Funeral Orchestra”, în staţiunea Mamaia, pe plaja din zona Casinoului.

În mai 2010 a avut loc un concert Goran Bregovici la Bucureşti, iar în noiembrie 2010, muzicianul alături de orchestra sa au revenit în România, pentru un spectacol în cadrul Festivalului Internaţional DaKINO din Bucureşti.

În anul 2011, Goran Bregovic colaborează cu solistul român de manele, Florin Salam, interpretând o compoziţie de pe albumul „Gipsy Champagne”, în iunie 2011 are un concert la Sibiu, unul la Timişoara şi un altul la Bucureşti, în august acelaşi an susţine un nou concert la Mamaia, iar în iunie 2012 artistul a suţinut concerte la Târgu Mureş şi Cluj.

A urmat, în mai 2013 un concert al artistului la Timişoara, iar în martie 2014 a avut loc un concert la Bucureşti, alături de Bregovici şi orchestra sa apărând pe scenă şi Florin Salam.

În mai 2014, Goran alături de formaţia sa au susţinut la Cluj concertul „Champagne for Gypsies”, iar în 28 mai 2017, alături de orchestra sa, a susţinut un concert în cadrul Zilei comunei Albeşti, jud. Constanţa.

La 2 septembrie 2017, artistul a revenit în ţara noastră, împreuna cu orchestra sa, Wedding and Funeral Orchestra, pentru un concert într-un club din staţiunea Mamaia, iar la 29 septembrie 2017, în aceeaşi formulă, a avut loc un concert la Arenele Romane din capitală.

Cel mai recent album al artistului, „Three Letters From Sarajevo” s-a bucurat de un enorm succes internaţional, fiind prezentat, la Bucureşti, la 2 aprilie 2018, la Sala Palatului, şi la 29 septembrie 2018, la Arenele Romane, când Goran Bregovic şi Wedding And Funeral Orchestra au concertat în aer liber, pentru a patra oară consecutiv.

Goran Bregovic a revenit la Bucureşti pe 2 aprilie 2019, pentru un show în premieră, la Sala Palatului, pentru prezentarea aceluiaşi album, „Three Letters From Sarajevo”: a cântat alături de o orchestră simfonică formată din 42 de artişti, 3 violonişti şi un cor de 6 persoane în cadrul unui eveniment de excepţie.

În prezent Bregovici trăieşte, alături de familia sa, la Paris.