Revista presei internațíonale – 14 aprilie 2022

Rusia a încălcat legislația cu privire la drepturile omului”, titrează Washington Post, citând un raport al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), care analizează atacurile asupra populației civile din Ucraina. Concret, o comisie alcătuită din trei experţi a anunţat că a găsit dovezi credibile ale unor fapte precum crime, tortură şi alte pedepse inumane, în principal în zone aflate sub controlul forţelor rusești. OSCE precizează că alte acte violente ce au fost documentate – inclusiv răpiri – ar putea constitui crime împotriva umanităţii, detaliază BBC. Războiul va deveni o ”baie nesfârșită de sânge” dacă nu vor fi furnizate mai multe arme Ucrainei, a avertizat din nou Volodimir Zelenski miercuri, subliniind într-un mesaj în limba engleză, postat pe Twitter că Ucraina a rezistat în fața Rusiei mai mult decât s-au așteptat invadatorii, dar Rusia are capacitatea încă de a ataca și alte țări. ”Dacă libertatea Ucrainei se prăbușește, următoarele ținte vor deveni Polonia, Moldova, România și statele baltice”, a mai spus Zelenski, citat de The Guardian.
Pentru a-și arăta susținerea față de Ucraina, președinții Poloniei și țărilor baltice au vizitat miercuri Ucraina, după ce președintele rus Vladimir Putin a promis că va continua ofensiva sângeroasă până la ”finalizarea ei deplină”, scrie Baltic Times. În schimb, președintele german Frank-Walter Steinmeier este ”interzis în Ucraina”, constată revista Bild, anunțând anularea vizitei pe care Steinmeier ar fi dorit să o efectueze la Kiev, după ce guvernul ucrainean a făcut cunoscut că vizita președintelui german ”nu este dorită” din cauza „afinităţilor sale cu Putin”. Deși, potrivit Reuters, oficialii ucraineni au respins miercuri acuzațiile lui Steinmeier cum că nu este dorit la Kiev, iar președintele Zelenski a ținut să precizeze că nu a fost abordat oficial de președintele Germaniei sau de biroul său cu privire la o vizită în Ucraina, ”Sfidarea lui Steinmeier de către Ucraina a generat iritare în Germania”, după cum remarcă Deutsche Welle. ”Nu a fost o decizie înțeleaptă ca președintele german Steinmeier să fie caracterizat drept persoană indezirabilă de către președintele ucrainean Zelenski” scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung, comentând că ”din această ofensă, Putin va trage speranță că apar fisuri în tabăra adversarilor săi. Cu toată înțelegerea pentru situația disperată a ucrainenilor, oricine are un adversar precum Putin nu ar trebui să-și îngreuneze relațiile cu prietenii și mai ales relația cu cel mai mare finanțator al său”, mai scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung. După ce a vorbit despre un fapt ”iritant” pentru guvernul german, fără a face însă comentarii suplimentare, cancelarul Olaf Scholz a insistat într-o declarație pentru postul public de radio RBB, că Germania va continua să susțină Ucraina. Agenția ucraineană de știri RBC semnalează deja un nou pas important făcut de Berlin, anunțând că partidele din coaliția de guvernare din Germania au convenit asupra furnizării de armament greu Ucrainei, după ce, anterior, cea mai mare forță politică din ţară, Partidul Social Democrat (SPD), se declarase rezervată în privinţa unei astfel de posibilităţi. În plan economic însă, Germania respinge, momentan, un embargo petrolier impus Rusiei, notează Reuters. O interzicere a importurilor de energie rusească în UE ar duce la o ”recesiune dură” în Germania, observă Financial Times, citând un raport a cinci institute economice de top ale țării care avertizează că anul viitor cea mai mare economie a Europei ar putea înregistra o contracție de circa 2,2% și o pierdere a peste 400.000 de locuri de muncă.
O nouă amenințare asupra lanțului global de aprovizionare vine dinspre China, după ce aceasta a impus la sfârșitul lunii martie o carantină dură în cel mai mare centru comercial și economic al său, Shanghai. Politica dură adoptată de China pentru împiedicarea răspândirii COVID-19 blochează autostrăzile și porturile, izolează muncitorii și închide nenumărate fabrici, iar aceste întreruperi se propagă asupra lanțurilor globale de aprovizionare cu bunuri, de la vehicule electrice până la iPhone-uri, explică The Japan Times. Deși unii proprietari de fabrici încearcă să rezolve problema printr-un management „în buclă închisă”, care îi ține pe lucrători izolați în interiorul fabricilor, alții spun că devine din ce în ce mai greu de susținut o astfel de situație, având în vedere amploarea restricțiilor locale împotriva COVID-19, care complică eforturile de a procura materiile prime și de a expedia produsele, mai scrie Japan Times. Shanghai a raportat miercuri 26.330 de noi infecții cu Covid-19, stabilind un nou record zilnic pentru a 11-a oară în 12 zile, notează South China Morning Post, remarcând că boala continuă să sfideze după mai mult de o săptămână de izolare și carantină severă impusă unei populații de 25 de milioane de oameni. New York Times vorbește despre temerile ca politica ”Zero Covid” a Chinei să se transforme într-o nouă campanie politică represivă în stilul lui Mao Zedong, cu efecte devastatoare pentru toată lumea.
Bulgaria, în schimb, ridică obligativitatea prezentării Certificatului verde pentru Covid de către persoanele care sosesc din zece țări, printre care și România, ceea ce înseamnă că turiștii care doresc să viziteze Bulgaria nu mai trebuie să prezinte o dovadă de vaccinare, de trecere prin boală sau un test Covid, anunță de la Sofia publicația Novini. (Carolina Ciulu)/cciulu/sdm2