Unul dintre cei mai apropiați aliați ai președintelui rus Vladimir Putin a avertizat, joi, NATO, că, dacă Suedia și Finlanda se alătură alianței militare conduse de SUA, Rusia va disloca arme nucleare și rachete hipersonice într-o enclavă a sa din Europa.
Finlanda – care împarte o graniță de 1.300 km cu Rusia – și Suedia iau în considerare aderarea la alianța NATO. Finlanda va lua o decizie în acest sens în următoarele săptămâni, a declarat, miercuri, prim-ministrul Sanna Marin.
Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a spus că, în cazul în care Suedia și Finlanda se vor alătura NATO, Rusia va trebui să își consolideze forțele terestre, navale și aeriene în Marea Baltică. Medvedev a ridicat, de asemenea, în mod explicit, amenințarea nucleară, spunând că nu se mai poate vorbi despre un „statut non-nuclear al Balticii” – unde se află şi exclava rusă Kaliningrad, între Polonia și Lituania. „Nu se mai poate vorbi despre un statut non-nuclear pentru Marea Baltică – echilibrul trebuie restabilit”, a spus Medvedev, care a fost președinte al Rusiei din 2008 până în 2012.
El a adăugat că speră ca Finlanda și Suedia să dea dovadă de raţiune. În caz contrar – a spus Medvedev – acestea vor trebui să accepte ideea că vor avea în apropierea lor arme nucleare și rachete hipersonice.
Întrebat cum vede posibila aderare a Suediei și a Finlandei la NATO, ca urmare a acestui avertisment din partea Rusiei, un oficial al Departamentul de Stat al SUA a spus că nu există nicio schimbare în poziția Washingtonului și a repetat că „ușa deschisă a NATO este o ușă deschisă”. „Fără să vorbim despre vreo țară în special, nu am fi îngrijoraţi că extinderea unei alianțe defensive ar face altceva decât să promoveze stabilitatea pe continentul european”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, într-un briefing. Rusia are cel mai mare arsenal de focoase nucleare din lume și, alături de China și Statele Unite, este unul dintre liderii mondiali în tehnologia rachetelor hipersonice.
Lituania a spus că amenințările Rusiei nu sunt nimic nou și că Moscova a desfășurat arme nucleare la Kaliningrad cu mult înainte de războiul din Ucraina. NATO nu a răspuns, deocamdată, avertismentului Rusiei. Totuși, posibila aderare a Finlandei și a Suediei la NATO – fondată în 1949 pentru a asigura securitatea occidentală împotriva Uniunii Sovietice – ar fi una dintre cele mai mari consecințe strategice ale războiului din Ucraina.
Finlanda și-a câștigat independența față de Rusia în 1917 și a purtat două războaie împotriva acesteia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în urma cărora a pierdut un teritoriu. Joi, Finlanda a anunțat un exercițiu militar în vestul teritoriului său, cu participarea Marii Britanii, a SUA, a Letoniei şi Estoniei. Suedia nu a mai luat parte la niciun război de 200 de ani. Politica sa externă s-a concentrat asupra sprijinirii democrației și a dezarmării nucleare./mbrotacel/gpodea
REUTERS – 14 aprilie