Revista presei internaționale – 13 mai 2022

Într-un demers istoric, Finlanda vrea să se alăture NATO, titrează EUObserver. Integrarea Finlandei în NATO ar însemna o schimbare majoră față de deceniile de politică de nealiniere și ar da o lovitură ambiției președintelui rus Vladimir Putin de a diviza și slăbi alianța occidentală, crede The Wall Street Journal. Decizia Finlandei a fost anunțată de președintele Sauli Niinisto și de prim-ministrul Sanna Marin, deschizând calea pentru o extindere istorică a alianței, scrie The Roanoke Times. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat că alianța militară va întâmpina Finlanda și Suedia – ambele având armate puternice și moderne – cu brațele deschise și se așteaptă ca procesul de aderare să fie rapid și fără probleme, scrie The Guardian și adaugă că este așteptată și o decizie din partea Suediei. La rândul lor, țările baltice și-au exprimat satisfacția pentru faptul că finlandezii şi-au declarat susţinerea pentru aderarea rapidă a ţării lor la NATO, întrucât aceasta ar întări şi securitatea statelor baltice, consemnează La Libre Belgique. În același timp, Rusia a avertizat cu privire la „consecințe militare și economice serioase” dacă va avea loc acest proces, menționează The New York Post. „O nouă extindere a NATO nu va face continentul nostru nici mai stabil, nici mai sigur”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, citat de Interfax. „Este evident că toate acestea vor deveni elemente pentru o analiză specială și pentru dezvoltarea măsurilor necesare pentru a echilibra situația și a ne asigura securitatea”, a mai declarat Peskov, subliniind că  „totul va depinde de modul în care va fi exprimat, în viitor, procesul de expansiune a NATO, de cât de departe se va deplasa infrastructura militară şi cât de mult se va apropia de granițele ruse”, adaugă Interfax. Anunțul Finlandei a venit la o zi după ce premierul britanic Boris Johnson a semnat un acord istoric de cooperare militară cu Finlanda și Suedia, Marea Britanie angajându-se să vină în ajutorul celor două națiuni nordice, în cazul în care ar fi supuse unui atac, relatează The Times. Potrivit cotidianului The Times, premierul britanic a declarat că Marea Britanie va lua în considerare foarte serios desfășurarea de arme nucleare pentru protejarea suveranității celor două țări. De asemenea, Boris Johnson a asigurat că acordurile de securitate vor „întări apărarea Europei pentru generațiile viitoare” și a negat că ar fi o soluție provizorie până când Finlanda și Suedia vor fi acoperite de articolul 5 al NATO. Totodată, el l-a acuzat pe Vladimir Putin că se comportă ca un „tiran al secolului al XXI-lea”, cu „ambiții neo-imperialiste și revanșarde”, avertizând că Rusia va continua să încerce să-și cucerească fostele teritorii, dacă nu va fi oprită și respinsă din Ucraina, reține The Times. Marea Britanie și-a intensificat misiunile militare în nordul Europei, după decizia președintelui rus de a invada Ucraina, amintește The Times.
Rusia este „cea mai directă amenințare” la adresa ordinii internaționale, cu războiul său barbar împotriva Ucrainei și cu pactul său îngrijorător cu Beijingul, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după întâlnirea cu premierul japonez Fumio Kishida, la Tokyo, informează Le Figaro. Von der Leyen a ajuns împreună cu președintele Consiliului European, Charles Michel, la Tokyo, pentru o rundă anuală de discuții Japonia-UE, de data aceasta pe fondul conflictului ruso-ucrainean și al preocupărilor tot mai intense din Asia cu privire la ambițiile militare ale Chinei, explică ziarul francez. Președinta Comisiei Europene a amintit că UE și Japonia își consolidează cooperarea, inclusiv prin lansarea unui parteneriat digital, o premieră pentru Europa, care se va concentra pe competitivitate și securitate în acest domeniu, în timp ce ambele părți vor lucra pentru diversificarea și consolidarea lanțurilor lor de aprovizionare, scrie Le Figaro. În prima lor călătorie comună în Asia, Charles Michel și Ursula von der Leyen au omis cel mai mare partener comercial al UE din regiune – China – și au optat să viziteze Japonia, prezentând ceea ce consideră Bruxelles-ul un exemplu rar de parteneriat cu o democrație asemănătoare, din zona Indo-Pacific, conchide Politico.
Coreea de Nord raportează primul focar de COVID-19, la aproape doi ani și jumătate de la începutul pandemiei la nivel mondial, titrează North Korea News. Potrivit agenţiei Yonhap, Kim Jong Un a ordonat tuturor zonelor din țară să blocheze complet orice activitate, să sisteze contactele între toate unitățile de producție și să întărească serviciul de pază la frontiere, pe mare și în aer, astfel încât să nu existe „un vid de securitate” în apărarea națională, pe fondul pandemiei, notează Rodong Sinmun. Totodată, potrivit France 24, criza sanitară din Coreea de Nord ar putea perturba testările de armament din ţară, dar există și riscul ca liderul de la Pyongyang să recurgă la un asemenea test pentru a deturna atenția de la problemele pandemice.
(Cristina Zaharia)