Revista presei internaționale – 17 mai

Guvernul Finlandei a aprobat, formal, cererea de aderare a țării la NATO, titrează Euronews, iar La Libre Belgique informează că și Suedia şi-a anunţat oficial decizia de aderare, vorbind despre o nouă eră pentru ţara scandinavă. „Trebuie să ne asigurăm că vom oferi Finlandei și Suediei garanții de securitate, nu trebuie să existe o perioadă de tranziție, o zonă gri, în care statutul lor să fie neclar”, a declarat ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, citată de EUObserver. Deciziile Finlandei și Suediei de a renunța la neutralitatea pe care o adoptaseră timp de decenii reprezintă cel mai puternic semnal de până acum al unei profunde schimbări la nivelul Europei, în fața planurilor imperialiste agresive ale rușilor, opinează The New York Times, iar Financial Times crede că aderarea celor două țări nordice la Alianța Atlantică va schimba geopolitica Europei. România se declară ferm în favoarea unui proces rapid de aderare atât pentru Finlanda, cât şi pentru Suedia, scrie Euractiv, citându-l pe ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, care a adăugat că NATO nu ar trebui să piardă momentul, chiar dacă unul dintre aliați a ridicat o serie de probleme, referindu-se la Turcia. NATO și-a exprimat disponibilitatea de a facilita participarea armatelor finlandeză și suedeză la exercițiile militare ale Alianței și de a le sprijini cu operațiuni de control aerian și schimb de informații, notează ABC. Mai multe puteri din NATO, inclusiv Statele Unite, Marea Britanie și Germania, au mers mai departe și au promis sprijin Finlandei și Suediei, în cazul unui atac rusesc în timpul procesului de ratificare, iar Regatul Unit a consemnat acest angajament în scris în două acorduri bilaterale de asistență reciprocă, reține ABC. Cu Finlanda, granița NATO va fi și mai aproape de Rusia, într-o zonă de mare interes economic și geostrategic pentru Moscova, Arctica, subliniază La Razon. Aderarea celor două țări nordice la NATO ar putea determina Moscova să desfășoare arme nucleare în Kaliningrad, scrie La Razon, dar consideră că un risc mai realist ar fi cel al atacurilor cibernetice rusești, al campaniilor de dezinformare și al încălcărilor ocazionale ale spațiului aerian. Rusia a avertizat deja Suedia și Finlanda că intrarea lor în NATO nu le va consolida securitatea, ci va fi o „greșeală gravă”, care va avea consecințe, menționează Cadena Ser. „Pe lângă această politică expansionistă nesfârșită, Alianța Nord-Atlantică depășește și destinația sa geografică, dincolo de Euro-Atlantic, încercând să se implice tot mai activ în problemele internaționale și să controleze situația internațională din punct de vedere al securității, să o influențeze în alte regiuni ale lumii, iar acest lucru necesită, cu siguranță, o atenție suplimentară din partea Rusiei”, a avertizat Putin, citat de Tass. În context, statele membre ale alianței militare post-sovietice Organizația Tratatului de Securitate Colectivă intenționează să organizeze o serie de exerciții comune, în această toamnă, în Kazahstan, Kirghizstan și Tadjikistan, a anunţat Vladimir Putin la summitul aniversar al organizaţiei, la Moscova, adaugă Tass. Putin le-a cerut aliaților săi să își eficientizeze operațiunile și să se asigure că diverse agenții de aplicare a legii și servicii de securitate lucrează în coordonare, adăugând că administrația sa va echipa forțele armate cu cele mai noi arme, completează Newsweek.
În același timp, Ministerul elvețian al Apărării întocmește un raport privind opțiunile de securitate pentru guvernul său, în urma războiului Rusiei în Ucraina, raport care ar putea recomanda achiziționarea de arme și exerciții militare comune cu NATO, dar este foarte puțin probabil să sugereze o apartenență deplină, Elveția fiind o țară neutră, a raportat Reuters, citat de EUObserver. Un sondaj de opinie realizat luna trecută a arătat că 56% dintre elvețieni ar dori legături mai strânse cu NATO și 33% ar susține chiar aderarea la NATO – un salt semnificativ de peste 10 puncte în fiecare caz, în comparație cu mediile istorice, amintește EUObserver. Totodată, șefa Departamentului Federal Elvețian de Apărare, Viola Amherd, a declarat recent, la Washington, că războiul din Ucraina a arătat clar că Elveția trebuie să-și consolideze cooperarea internațională, nu doar cu Europa, ci și cu Statele Unite, notează La Libre Belgique și adaugă că secretarul adjunct al Apărării din SUA, Kathleen Hicks, a reafirmat că Statele Unite susțin ferm vânzarea a 36 de avioane F-35A și a cinci sisteme de apărare aeriană la sol către Elveția.
Indiferent de felul în care se va sfârşi conflictul din Ucraina, comentează Il Fatto Quotidiano, în această etapă, puterile autoritare vor să dicteze agenda globală. China, de exemplu, vizează o scenă multipolară, în care toată lumea să poată face afaceri cu toată lumea, fără ca nimeni să pretindă dreptul de a se amesteca în casa altora în ceea ce privește regimul politic, democrația, respectul pentru drepturile omului, continuă ziarul italian. Din acest motiv, crede Il Fatto Quotidiano, Beijingul nu a prea a digerat invadarea Ucrainei, decisă de Putin, în timp ce a început deja dialogul inclusiv cu guvernul afgan al talibanilor și, în plus, pe lângă economia Africii, pune mâna și pe cea a Americii de Sud./czaharia

(Cristina Zaharia – RADOR)