Revista presei internaționale, 20 mai 2022

Presa internațională se concentrează în continuare pe evoluția conflictului din Ucraina și a consecințelor economice ale acestuia. ”Rusia se pregăteşte de o puternică scădere a economiei sale”, notează Les Echos, reamintind că analiștii prevăd o contracție estimată a PIB-ului rus între 8% şi 10%. În viaţa reală, impactul sancţiunilor occidentale contra Moscovei se face deja simţit în industrie şi în consum, iar inflaţia a crescut la circa 18% pe an, cea mai mare cifră din 2002 încoace. Publicația economică franceză reține faptul că Alexei Kudrin, actualul preşedinte al Curţii ruse de Conturi şi fost ministru de finanţe, a explicat că „dacă sancţiunile rămân la nivelul actual, va fi nevoie de circa doi ani de reconstrucţie”.

Pe de altă parte, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a acuzat Rusia de folosirea alimentelor ca armă în Ucraina, prin reţinerea resurselor alimentare nu doar pentru milioane de ucraineni, ci şi pentru milioane de oameni din întreaga lume, care se bazează pe exporturile ucrainene, scrie REUTERS. „Guvernul rus pare să creadă că folosirea alimentelor ca armă va ajuta la îndeplinirea a ceea ce invazia nu a reuşit – să frângă spiritul poporului ucrainean”, a mai spus Blinken, subliniind că ”aprovizionarea cu alimente a milioane de ucraineni şi a altor milioane de oameni din întreaga lume este ţinută ostatică de armata rusă”.

În context, agenția rusă TASS notează că România a exportat peste 240.000 de tone de cereale din Ucraina, de la sfârșitul lunii aprilie, prin portul Constanța, și că ministrul român de externe a propus formarea unei coaliții internaționale pentru organizarea unui coridor special pentru tranzitatea cerealelor din Ucraina. Traseul poate fi stabilit ”prin România și portul Constanța, iar de acolo prin strâmtorile Mării Negre până la punctele de destinație”, transmite TASS.

”Rusia vrea să decupleze Ucraina de centrala sa nucleară Zaporijia, cea mai mare din Europa, ocupată de armata rusă, dacă Kievul nu plăteşte Moscovei electricitatea produsă”. Nu este umor negru, ne asigură LA LIBRE BELGIQUE, ci este declaraţia unui vicepremier rus, care lasă să se înţeleagă că Rusia pregăteşte o ocupare durabilă, chiar o anexare a sudului Ucrainei pe care îl controlează. Este vorba de regiunea Herson şi de o importantă parte a regiunii Zaporijjia.

De la Paris, Le Figaro consemnează faptul că Moldova „salută inițiativa președintelui Macron” de a crea o comunitate politică europeană, citând-o în acest sens pe președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, aflată în vizită la Paris. „Moldova este o țară care are o istorie europeană și care, fără îndoială, va avea un viitor european”, a declarat aceasta într-o conferință de presă susținută împreună cu omologul său francez. ”Uniunea Europeană este înainte de toate un proiect de pace pentru noi”, a amintit Maia Sandu. ”Ne dorim să devenim membru al UE și ne vom urmări cu hotărâre demersul”, a spus președintele Republicii Moldova, referindu-se la faptul că țara sa a depus o cerere oficială după începerea războiului din Ucraina, reamintește o altă publicație franceză, Ouest France.

Încheiem cu o știre apărută în cotidianul elen PROTO THEMA: „Sorin Oprescu, fost primar al Bucureștiului, acuzat în țara sa de luare de mită, constituire de grup infracțional organizat, corupție și spălare de bani, își crease propria „ascunzătoare” în suburbiile de sud ale Atenei. Activitatea lui Oprescu ar putea fi desprinsă dintr-un film polițist de tip thriller, dacă ne gândim că s-a sustras autorităților române, în timp ce împotriva lui era în curs de execuție un mandat european de arestare. Avea chiar și un cod grecesc de înregistrare fiscală, probabil pentru că intenționa să-și petreacă restul vieții în Grecia, fără să țină cont de problemele penale rămase deschise în România, comentează cotidianul Proto Thema.

Ruxandra Lambru, Agenția de Presă RADOR