Există cărţi care nu apun niciodată şi a căror vitalitate este direct proporţională cu forţa lor tulburătoare. Cu siguranţă că una dintre acestea este romanul 1984 al lui George Orwell, o capodoperă a distopiei, adică a utopiei inversate, un roman politic vizionar despre societăţile totalitare scris în 1948 (titlul cărţii fiind dat de inversarea ultimelor două cifre ale anului în care l-a scris Orwell).
Dacă pe de-o parte Big Brother inventat de geniul lui aceluiaşi Orwell, a fost banalizat până la punctul de a deveni un banal produs de televiziune, de cealaltă parte este mai mult decât evident faptul că, romanul continuă să provoace, dacă nu frică, măcar un pic de nelinişte.
Demonstraţia capacităţii sale subversive soseşte din Belarus, al cărui preşedinte, Aleksandr Lukașenko, nu numai că a interzis circulaţia cărţii, dar a decis să-l bage la închisoare pe Andrei Yanushkevich, proprietarul editurii care a autorizat anul trecut publicarea romanului.
Nu este de mirare că o viziune a lumii precum cea prefigurată de Orwell, în care există un partid care controlează totul, eliminând orice fomă de dizidenţă şi creând o „neolimbă”, o limbă robotizată, este perceput în actuala Belarus putiniană ca o ameninţare împotriva sistemului. Ceea ce uimeşte cel mai mult este că la mai mult de 70 de ani de apariţia sa, romanul continuă să aibă aceste puteri. Pur și simplu trebuie constatat ca profeția orwelliană despre un aparat poliţienesc capabil să impună poporului o supunere totală este oglinda exactă a ceea ce a fost la vremea sa strategia sovietică și a ceea ce este astăzi Rusia Putiniană cu adepții ei.
Dar nu trebuie uitat, confirmând cât de puțin ideologică a fost poziția scriitorului, că în urmă cu doar câteva luni, lectura aceleiași cărți, „1984”, nu a fost recomandată de către Universitatea din Northampton, fiind considerată ofensivă și neliniștitoare.
Ne aflăm într-un context complet diferit de cel rusesc, însă paradoxal, fervoarea iconoclastă a cancel culture poate produce aceleaşi cenzuri, eventual mai puţin violente, însă la fel de pericoloase. De altfel, romanul lui Orwell descrie un sistem de putere care anihila prin violenţă orice tip de „psihocrimă” , adică orice gând rebel, însă utiliza o formă ascunsă de persuasiune pentru a impune un conformism trist și mizerabil în care toate şi toţi se aseamănă. Dacă pentru socialistul George Orwell, Uniunea Sovietică era o ameninţare, şi capitalismul britanic era periculos, în special cel de după cel de-al Doilea Război Mondial. Şi privit de la Minsk, de la Moscova, de la Londra sau de la Milano, nu se înşelau. www.corriere.it
orriere.it/cultura/22_maggio_19/orwell-1984-vietato-bielorussia-capolavoro-sempre-destabilizzante-af47bc20-d761-11ec-baec-5e239f3efe1e.shtml
Articol de Paolo di Stefano
Traducerea Cătălina Păunel