de Răzvan Moceanu

Motto: „Sclipire de-o secundă, spirit neastâmpărat, această actriţă spumoasă ca o şampanie traversa scena într-o fluturare de voie bună. Ea contamina atmosfera din jur, stârnea parcă o stare specială de veselie şi de mişcare euforică a moleculelor de aer care-i înveleau cuvintele şi mişcarea” – Aurel Storin despre Coca Andronescu

Duminică 3 iulie, se împlinesc 90 de ani de la naşterea actriţei de teatru şi film Coca Andronescu. A avut o atracţie aparte pentru rolurile de comedie, a avut un simţ special al construcţiei rolurilor şi al efectului artistic, a fost o personalitate artistică imprevizibilă, temperamentală, spontană, seducătoare.

* * * * *

Coca Andronescu s-a născut la 3 iulie 1932, la Pătârlagele, în judeţul Buzău.

În anul 1953, a absolvit Institutul de Teatru din Cluj, fiind repartizată la Teatrul Naţional de Stat din Baia Mare.

S-a căsăstorit cu actorul Andrei Bursaci, de care a divorţat în anul 1956.

În 1956, a debutat în spectacolul „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian, regia Sică Alexandrescu.

În anul 1957, a devenit actriţă a Teatrului Naţional din Bucureşti.

Au urmat roluri precum Pyrrha din „Ovidiu” de Vasile Alecsandri (1957), Pantofăreasa în „Minunata pantofăreasă” de Federico García Lorca (1958) sau Mirandolina din „Hangiţa” de Carlo Goldoni (1959), un rol interpretat magistral, care îi va aduce consacrarea.

Alte roluri remarcabile au fost cele din „Îmblânzirea scorpiei” (1975), regia Mihai Berechet), „Fiicele” de Sidonia Drăguşanu (1976), Gaiţele de Al. Kiriţescu (1977), regia Horea Popescu, „Căruţa cu paiaţe” de Mircea Ştefănescu (1978), regia Constantin Dinischiotu.

În anul 1960, Coca Andronescu, a debutat în film în „Nu vreau să mă însor”, regia Manole Marcus), activitatea sa cinematografică cuprinzând pelicule precum „Bădăranii” (1960), regia Sică Alexandrescu, „Post restant” (1961), regia Gheorghe Vitanidis, „Titanic Vals” (1964), regia Paul Călinescu, „Dragoste la zero grade” (1965), regia Cezar Grigoriu şi Geo Saizescu, „Zile de Vară” (1968), regia Ion Niţă, „Aşteptarea” (1970), regia Şerban Creangă, „Comedie fantastică” (1975), regia Ion Popescu-Gopo, „Singurătatea florilor” (1975), regia Mihai Constantinescu, „Serenadă pentru etajul XII” (1976), regia Carol Corfanta, „Tufă de Veneţia” (1977), regia Pierre Bokor, „Eu, tu şi Ovidiu” (1977), regia Geo Saizescu, „Expresul de Buftea (1978), regia Haralambie Boros, „Alo, aterizează străbunica!” (1981), regia Nicolae Corjos, „Cuibul de viespi” (1986), regia Horea Popescu, „Moartea unui artist” (1989, regia Horea Popescu).

Coca Andronescu rămâne în memoria publicului românesc pentru rolul memorabil din mini-seria tv de mare succes la public „Tanţa şi Costel” (1967 – 1973), scenariul Ion Băieşu, regia Titi Acs), „Tanţa”, alături de genialul actor Octavian Cotescu, interpretul lui „Costel”.

Desigur, mulţi îşi amintesc de întâlnirea din gara Medgidia, dintre Tanța și Costel. După ce au consumat mici și au băut bere, au și decis să se căsătorească. Dialogul dintre ei era încărcat intenţionat cu greşeli gramaticale, însă pleonasmele dădeau farmecul aparte al mini-seriei.

A jucat şi în spectacole de teatru radiofonic, cum sunt „Cuibul coţofenelor” de August von Kotzebue, „Hanul Ancuţei”, adaptare după Mihail Sadoveanu, „Ion”, adaptare după Liviu Rebreanu, „Minunata pantofareasă” de Federico Garcia Lorca, ş.a.

A fost distinsă cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.

Coca Andronescu a murit după o lungă suferinţă, la 5 august 1998, la Bucureşti, la vârsta de 66 de ani.