Revista presei internaționale – 4 iulie

Peste 800.000 de ucraineni au rămas fără adăpost și cel puțin 344 de copii au fost uciși ca urmare a invaziei ruse în Ucraina, sunt doar câteva date reținute dintr-un bilanț sumbru realizat de agenția ucraineană RBC. ntre timp, Rusia susține că a ocupat ultimul oraș care se mai afla sub controlul armatei ucrainene din provincia Luhansk, notează Politico. Publicația americană comentează că acest lucru aduce Moscova mai aproape de îndeplinirea obiectivului de a ocupa întreaga regiune Donbas. New York Times observă că președintele rus Vladimir Putin pare să-și fi reintrat în formă în această lună. Dacă la începutul războiului, Putin părea încordat, furios, ba chiar și dezorientat, acum el se arată relaxat, calm și sigur pe sine. În prezent, strategia lui Putin pare să fie aceea de a aștepta evoluția lucrurilor. El se așteaptă ca dârzenia Occidentului să slăbească, iar guvernul ucrainean să se prăbușească, remarcă New York Times. Observatorii realităților rusești avertizează însă că el încearcă să minimizeze pericolele care sunt încă în creștere. Ucraina nu dă semne că ar capitula, NATO rămâne unit și se extinde, iar în Rusia efectele războiului ar putea lua o direcție la care el nu s-ar aștepta, mai scrie New York Times.

Presa internațională analizează și consecințele abandonării Insulei Șerpilor de către forțele ruse. Prin ocuparea acestei stânci pe 24 februarie, Rusia ”a sperat să poată controla Delta Dunării, să creeze o bază pentru monitorizarea navelor în largul mării și să efectueze lovituri în profunzime pe teritoriul ucrainean”, explică site-ul de știri Novini, conchizând că „epopeea de patru luni din jurul Insulei Șerpilor s-a încheiat – Flota Mării Negre și garnizoana rusă au suferit o înfrângere decisivă în vecinătatea insulei”. Rai News constată că ”scenariul se schimbă în Marea Neagră”. ”Acest eveniment militar înlătură amenințarea rusă de pe coastele ucrainene și dă un impuls eforturilor Turciei și Națiunilor Unite de a crea coridoare de cereale, în fața unei crize alimentare globale tot mai alarmante. La 140 km de portul Odessa și cu vedere la litoralul românesc, avanpostul de pe Insula Șerpilor va permite controlarea tranzitului de-a lungul coridoarelor navale către Bosfor”, comentează agenția italiană de știri.

Între timp, Rusia continuă să fure cereale din Ucraina, constată Il Fatto Quotidiano, detaliind că BBC a urmărit prin GPS și pe baza unor imagini prin satelit traseul camioanelor de la silozurile ucrainene până la porturile din care încărcăturile sunt expediate mai departe de Rusia și a constatat că Moscova fură fără echivoc, pentru consum propriu sau pentru revânzare, grâul produs în țara pe care a invadat-o. De altfel, duminică, la intrarea în strâmtoarea Bosfor, autoritățile vamale turcești au reținut o navă rusească suspectată că transportă cereale ucrainene furate, a anunțat BBC.

Schimbul de ștafetă la președinția Uniunii Europene este analizat de asemenea de presa internațională. Le Monde constată că președinția franceză din primul semestru al anului a fost una ”reușită, dar leadership-ul fragil”. Emmanuel Macron spera să facă din cele şase luni de preşedinţie franceză a Consiliului Uniunii Europene o ocazie pentru a pune bazele statutului de lider pe care îl revendica în cadrul celor 27 de state membre, însă agenda pregătită de Paris a fost afectată de revenirea războiului în Europa. Astfel, dorința lui Macron de „a nu umili” Rusia, grija sa de a menţine o linie de comunicare deschisă cu Kremlinul au slăbit autoritatea sa într-o parte a continentului, adică în Polonia şi ţările baltice, care susţin o continuare a războiului până la înfrângerea Rusiei, în timp ce Franţa, Germania şi Italia pledează pentru o linie mai moderată, mai remarcă Le Monde. La rândul ei, noua președintă a Uniunii Europene, Cehia ”o eurosceptică renumită, își recroieşte costumul european”, după ce o coaliție mai favorabilă integrării europene a ajuns la putere în decembrie anul trecut, constată La Libre Belgique. Praga a preluat vineri cârma Consiliului UE pentru următoarele șase luni, într-un moment în care Europa trece prin cea mai gravă criză de după cel de-al Doilea Război Mondial. Invazia rusă în Ucraina va fi principala preocupare a acestei președinții, care rămâne totuși fidelă tradiției cehe a unei abordări „realiste” a politicii europene, centrată pe răspunsurile concrete și imediate care trebuie oferite acestui război, mai degrabă decât pe planurile grandioase de reformare a Uniunii, mai scrie cotidianul belgian.

Efectele încălzirii globale se fac din nou simțite în Europa. Temperaturile foarte ridicate din zona gheţarului Marmolada, din partea de est a Alpilor italieni, au dus la desprinderea unui bloc uriaş de gheaţă, transmite La Repubblica, adăugând că potrivit mărturiilor salvatorilor, avalanşa de zăpadă, gheaţă şi roci a provocat moartea a cel puțin şase persoane și mai mult de zece au fost date dispărute.

Grecia, la rândul ei, este în alertă maximă întrucât Ministerul Protecției Civile avertizează că în luna iulie, pe o porţiune uriaşă a teritoriului elen, există un pericol foarte mare de incendii, constată Euronews. După experiența dramatică de anul trecut, Grecia organizează în această vară un program pilot de detașare preventivă pe teritoriul său a 200 de pompieri europeni. O primă astfel de echipă sosită la Atena, pe data de 1 iulie, este formată din pompieri români, anunță Kathimerini, detaliind că misiunea românească numără 28 de persoane și 5 vehicule și va activa în zona Atena până la data de 31 iulie. Site-ul postului de televiziune Skai publică un articol amplu despre primirea pompierilor români de către ministrul grec pentru protecția civilă și schimbarea climatică, Christos Stylianidis. După ce le-a mulțumit personal pentru participarea la program, Stylianidis a adresat mulțumiri și șefului Serviciului pentru Gestionarea Situațiilor de Urgență din România, secretarului de stat Raed Arafat, pentru sprijinul acordat de la bun început acestui program. „Vă mulțumim foarte mult că ați venit într-o vară grea pentru țara noastră pentru a ajuta și a demonstra prin faptă că solidaritatea europeană nu este ceva teoretic, ci ceva concret”, le-a spus, printre altele, Stylianidis pompierilor români, potrivit Skai News.

Carolina Ciulu