Războiul din Ucraina se află în centrul atenției presei internaționale, care urmărește situația de pe teren dar și evoluțiile regionale și globale legate de acest context de insecuritate din estul Europei. În răsăritul Ucrainei, armata rusă şi-a continuat atacurile în regiunea Doneţk, după o ofensivă prelungită în urma căreia a preluat controlul în regiunea vecină Luhansk. Citând responsabili din domeniul militar, agenția rusească TASS susține că forțele rusești au obținut controlul total asupra regiunii, în timp ce șeful Administraţiei Militare Regionale Ucrainene Luhansk, Serhi Haidai, citat de publicația Korrespondent, susține că se mai duc lupte în două localități și că forțele rusești “nu au ajuns la limitele administrative ale regiunii”.
Securitatea energetică a Europei, pe fondul reducerii importurilor de gaze și petrol din Rusia, reprezintă o problemă urgentă care preocupă atât mediul politic, cât și pe cel de afaceri dar și populația. “UE trebuie să se pregătească pentru noi reduceri de gaze din partea Moscovei, chiar și pentru o întrerupere completă”, a avertizat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citat de RAI News. “Astăzi, în total, 12 state membre sunt direct afectate de reduceri parțiale sau totale ale aprovizionării cu gaze. Este evident: Putin continuă să folosească energia drept armă. De aceea, Comisia lucrează la un plan european de urgență. Vom prezenta acest plan și instrumentele necesare până la jumătatea lunii iulie”, a afirmat Ursula von der Leyen, vorbind în plenul Parlamentului European la prezentarea președinției Republicii Cehe a semestrului european la Consiliul UE. Căutând surse alternative la gazul și petrolul rusesc, UE își pune speranțe în gazul lichefiat livrat pe cale maritimă și în energia nucleară, pe care vrea să le catalogheze drept “resurse verzi”, dar această variantă se confruntă cu critici chiar în interiorul UE, după cum arată Reuters. Austria va contesta printr-o plângere decizia UE de a clasifica gazul și energia nucleară drept surse de energie durabilă. Potrivit ministrului austriac pentru protecția climei, „În special pe fondului războiului care se desfășoară în Ucraina, nu putem avea un program de ecologizare prin investiții în energie nucleară și gaze fosile. Energia nucleară și gazele naturale nu contribuie la protecția climei”.
Criza politică de la Londra este urmărită cu atenție în presă, care scrie despre problemele cu care se confruntă cabinetul Johnson. „Această criză politică trebuie să fie soluționată. Este un moment existențial nu doar pentru Boris Johnson, ci și pentru guvern și Partidul Conservator”, opinează The Telegraph. “Amploarea crizei care năpăstuiește cabinetul Boris Johnson a devenit brusc copleșitor de evidentă. Demisiile simultane ale ministrul finanțelor, Rishi Sunak, și ministrului sănătății, Sajid Javid, au lăsat în inima guvernului o gaură care va fi imposibil de reparat. Ultimele câteva luni au erodat lent puterea guvernului, într-un moment în care el trebuie să se concentreze pe cea mai drastică situație economică cu care s-a confruntat țara în decursul multor ani. Pe plan extern, conflictul din Ucraina riscă mereu să degenereze într-un război european mai vast. În acest caz, dl Johnson s-a comportat lăudabil, punându-se în fruntea răspunsului occidental și câștigând recunoștința poporului ucrainean pentru poziția sa. Însă scandalurile care i-au hăituit mandatul și pe el personal au afectat partidul – dovada o constituie patru înfrângeri dezastruoase la alegerile parțiale – și încrederea publicului în guvern”, comentează The Telegraph. Süddeutsche Zeitung din Germania consideră că „există destul de multe lucruri din trecutul lui Johnson ca să se poată face o listă selectivă cu 13 nereguli legate de orice, de la misterul legat de persoana care i-a plătit premierului vacanța din Caraibe și de la faimosul discurs îngrozitor despre serial de desene animate Peppa Pig până la proasta gestionare a pandemiei, de la scandalul Partygate și până la scandalul legat de plata unui tapet suflat cu aur, destinat reședinței din Downing Street”.
„Italia și Turcia, unite în privința Ucrainei, dar rămâne problema migranților” – rezumă agenția italiană Ansa discuțiile dintre premierul de la Roma, Mario Draghi, și președintele turc Recep Tayyip Erdoğan. Dintre punctele de acord, sunt menționate “un front comun pentru condamnarea războiului din Ucraina și pentru căutarea de soluții, pornind de la criza grâului, care să dea primele semne ale unui drum către pace. De asemenea, coordonare pentru stabilizarea Libiei, colaborare în privința gazului, precum și discuții despre viitorul relațiilor cu Europa”. Însă premierul italian a lansat un avertisment referitor la migranți „prietenului său Erdoğan, Greciei și Europei: debarcările, care s-au triplat pe ruta de est, au ajuns acum la limită chiar și pentru o țară deschisă și primitoare precum Italia”. „Grecia a început să fie o amenințare și pentru Italia”, a spus Draghi, care a acuzat Atena că respinge migranții în Marea Egee, mai amintește agenția Ansa.
Situația călătoriilor aeriene în Europa este atât de rea încât unele companii le recomandă pasagerilor să nu mai zboare în această vară, scrie Forbes. “Este sezonul ’Airmageddon’-ului, denumirea dată realității haotice din lumea transportului, cu linii aeriene și aeroporturi care se pregătesc de un posibil colaps și cu numeroși călători care suferă experiențe stresante. Cozi lungi și povești neplăcute – anulare de ultim moment inclusiv după trecerea de controlul de securitate, bagaje neîmbarcate sau pierdute, întârzieri de peste șase ore – și nimeni care să te asculte la ghișeele companiilor”. “Europa a devenit epicentrul haosului călătoriilor în această vară”, punctează și Bloomberg amintind de cozile care se întind în afara terminalelor din Amsterdam, de grupurile campate la liniile de plecări din Frankfurt și de stivele de bagaje aruncate la Londra. Situația din Europa este rezultatul a ceea ce New York Times numește ”furtuna perfectă”. Dintre factorii care au contribuit, publicația amintește ridicarea restricțiilor după pandemia de coronavirus, creșterea bruscă a cererii de transport pe aeroporturile din Europa, lipsa acută de personal după concedierile masive din timpul pandemiei, războiul din Ucraina dar și grevele care afectează numeroase aeroporturi și linii aeriene.
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)
