Războiul din Ucraina dar și vizita președintelui american în Orientul Mijlociu se numără printre principalele subiecte urmărite de presa internațională. Războiul din Ucraina “ar putea intra într-o nouă fază periculoasă”, părând “să fi devenit un dur război de uzură”, opinează The New York Times. „Rusia rămâne retrasă și se limitează să bombardeze orașele ucrainene din est, transformându-le în ruină și înaintând ulterior, astfel încât s-ar putea crede că partea cea mai grea a acestui conflict a trecut. Dar vajnicii aliați ai Ucrainei din cadrul NATO sunt obosiți. În Europa, acest război a provocat deja o criză a gazelor naturale, a benzinei și a prețurilor la alimente, iar dacă ea se prelungește la iarnă, s-ar putea ca multe familii din Uniunea Europeană să ajungă să aleagă între a se încălzi și a se hrăni. Noua fază a războiului ar fi ‚strategia de iarnă’ a lui Vladimir Putin împotriva ’strategiei de vară’ a NATO.
Aproximativ două treimi dintre refugiații din Ucraina intenţionează să rămână în țările gazdă până când ostilitățile vor înceta și situația de securitate se îmbunătățește după invazia Rusiei, a constatat un sondaj al agenției Națiunilor Unite pentru refugiați UNHCR, citat de Reuters. Majoritatea refugiaților din Ucraina, în principal femei și copii, speră să se întoarcă acasă în cele din urmă, potrivit sondajului care a implicat aproximativ 4.900 de persoane din Ucraina care trăiesc acum în Republica Cehă, Ungaria, Moldova, Polonia, România și Slovacia. Sondajul a fost realizat între jumătatea lunii mai și jumătatea lunii iunie.
Statele Unite înregistrează cea mai mare inflație din ultimii 40 de ani, pe fondul creșterii prețurilor la carburanți, alimente și chirii notează Politico. „Prețurile de consum au crescut cu 9,1% față de anul trecut – a anunțat guvernul – cea mai mare creștere anuală din 1981, după o creștere de 8,6% în mai. De la o lună la alta, prețurile au crescut cu 1,3% din mai până în iunie, o altă majorare substanțială, după ce s-au majorat cu 1% din aprilie până în mai. Creșterea bruscă a prețurilor subliniază impactul brutal pe care inflația îl are asupra a numeroase familii, în contextul în care cheltuielile cresc mult mai repede decât veniturile. Există însă experți care susțin că inflația va încetini odată cu o preconizată scădere a prețului carburanților, costurilor de transport și anumitor mărfuri”, mai arată Politico.
Deși afectat de inflație, dolarul american își consolidează poziția față de euro, ajungând să valoreze mai mult decât moneda unică pentru prima dată în ultimii 20 de ani. „Spectrul recesiunii economiei europene pe fondul războiului din Ucraina, creșterea galopantă a prețului gazelor și petrolului dar și politica agresivă a Trezoreriei SUA au făcut ca euro să ajungă la un minim de 0,9998 dolari, cel mai scăzut nivel din decembrie 2002”, comentează Reuters.
Amintind că președintele Statelor Unite a început o vizită în Orientul Mijlociu care cuprinde Israelul, Cisiordania și Arabia Saudită, publicația turcească Habertürk încearcă să facă un rezumat al principalelor dosare aflate în mapa liderului american. „Probabil că Biden va aborda o politică de continuare a acordurilor între țările arabe și Israel, cum s-a întâmplat și în mandatul Trump. Biden va participa la o întâlnire virtuală a unui grup format din Israel, India, Statele Unite și Emiratele Arabe Unite, acest nou cvartet pentru Orientul Mijlociu amintind de uniunea din spațiul Indo-Pacific (SUA, Japonia, India și Australia)”. Iar în cursul vizitei în Arabia Saudită, „unul dintre principalele obiective ale lui Joe Biden este să îndepărteze țara de o orientare pro-rusă și pro-chineză și să o mențină pe orbita SUA. Un alt obiectiv este reprezentat de problemele din economia americană. Pentru prima dată din 2014, prețul petrolului a sărit de 100 de dolari. În paralel a crescut prețul gazelor naturale, al unor metale și al cerealelor”, comentează Habertürk.
În timp ce Joe Biden se află în Orientul Mijlociu în căutare de surse de energie pentru a-i ajuta pe aliați să izoleze mai bine Rusia, vicepreședintele american Kamala Harris face o vizită “mai modestă, dar nu mai puțin strategică” în Fiji, pentru a consolida relațiile cu națiunile din Pacific, menționează Il Corriere Della Sera. Kamala Harris s-a adresat Forumului Insulelor Pacificului, invitând cele 18 țări ale organizației “să se ferească de actorii răi care încearcă să submineze ordinea internațională”: o referire clară la manevrele geopolitice ale Chinei în zona oceanului. Pentru a sublinia această atenție reînnoită față de regiune, Washingtonul își redeschide ambasadele din Tonga și Kiribati, care fuseseră închise pentru a economisi bani. Chinezii, care nu se uită la bani atunci când e vorba de diplomație, sunt prezenți și activi în toată zona”, comentează Il Corriere Della Sera.
Imediat după turneul liderului american, președintele rus este așteptat pe 19 iulie în Iran, „dușmanul declarat al Israelului și al monarhiei saudite”, după cum arată La Libre Belgique. “La Teheran, președintele rus va participa la un summit tripartit privind Siria alături de președintele turc Erdoğan și președintele iranian Raisi. Această încrucișare între americani și ruși nu este întâmplătoare. Ea reflectă liniile de demarcație care au apărut după izolarea Rusiei, Siriei și Iranului, toate lovite de sancțiunile occidentale, în timp ce Turcia joacă rolul unui electron liber la nivel diplomatic, în special pentru ridicarea blocadei navale rusești în Marea Neagră pe exporturile de grâu ucrainene”.
RAI News anunță o nouă creștere a infecțiilor și a deceselor în Italia, cauzate de coronavirus. „Curba epidemiei în Italia este în creștere. Sunt 142.967 de cazuri noi de COVID-19 în ultimele 24 de ore. Rată de pozitivare urcă de la 20,1%, în urmă cu o zi, la 26%. Decesele din ultimele 24 de ore sunt 157″. Iar în Bulgaria, zece regiuni se află deja în zona galbenă de COVID-19, cu o rată de incidenţă cumulată de peste 100 de infectări la 100.000 de locuitori, măsurată în ultimele două săptămâni, anunță postul de radio Darik. Regiunile din zona galbenă sunt: Burgas, Varna, Vraţa, Dobrici, Pernik, Plovdiv, Razgrad, oraşul Sofia, regiunea Sofia şi Iambol. Incidenţa îmbolnăvirilor este mai crescută la Sofia – 228,23 la 100.000 de locuitori. Un avertisment a fost lansat de directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății care spune că “Sunt îngrijorat de faptul că numărul cazurilor de COVID-19 continuă să crească, punând și mai multă presiune asupra sistemelor de sănătate deja tensionate și a lucrătorilor din domeniul sănătății, iar decesele sunt inacceptabil de mari”, notează RAI News.
Florin Matei
