Ciucă spune că războiul deschide o fisură între statele libere și cele autocratice
Premierul spune că se așteaptă ca România să intre în Schengen în acest an
Este o „utopie” să ne așteptăm ca relațiile dintre Rusia și Occident să revină la statutul de dinainte de război imediat după încetarea luptelor în Ucraina, deoarece Kremlinul pare determinat să creeze o zonă-tampon între el și NATO, a spus premierul României.
Nicolae Ciucă, un general în retragere, care a condus cândva forțele combatante în Irak, a declarat că invazia rusă a redeschis o falie civilizațională asemănătoare cu cea a Războiului Rece, iar Organizația Tratatului Atlanticului de Nord va trebui să își mențină prezența extinsă a trupelor la frontiera sa estică, cel puțin pe termen mediu.
Deși a spus că nu crede că Rusia va ataca o țară NATO – declanșând un conflict deschis – războiul actual a confirmat avertismentele lansate timp de mai mult de un deceniu de către membrii estici ai alianței, potrivit cărora președintele Vladimir Putin este ferm hotărât să recupereze teritoriul controlat cândva de Uniunea Sovietică.
„Rusia nu gândește ca noi. Rusia nu se comportă ca noi”, a declarat Ciucă, în vârstă de 55 de ani, într-un interviu acordat marți, în biroul său din București. „Se pare că situația de acum recreează acea falie dintre civilizația occidentală și civilizația estică – între țările libere, democratice și regimurile autocratice”.
România, o fostă țară comunistă, cu aproape 19 milioane de locuitori, care a aderat la NATO în 2004 și la Uniunea Europeană trei ani mai târziu, a devenit o națiune de susținere în linia întâi pentru Ucraina, de când Rusia a invadat această țară (Ucraina), pe 24 februarie.
Linia întâi pentru Ucraina
Granița sa de 624 de kilometri (388 de mile) cu Ucraina este cea mai lungă a UE, iar țara s-a luptat pentru a reconstrui liniile de cale ferată și a reînnoi porturile pentru a ajuta exporturile ucrainene să ocolească ocupația rusă și blocarea porturilor de la Marea Neagră. De asemenea, a ajutat peste un milion de refugiați care au fugit peste graniță, pentru a scăpa de conflict.
Totuși, se intensifică preocupările că această determinare a țărilor occidentale mai bogate de a menține presiunea asupra Rusiei prin sancțiuni și de a continua trimiterea de arme și de asistență financiară către Ucraina ar putea scădea pe măsură ce se apropie iarna și fluxurile reduse de gaze rusești vor duce la creșterea prețurilor energiei. Potrivit lui Ciucă, presiunea nu trebuie să își piardă din intensitate.
Dacă rușii „nu vor să se oprească cât mai repede posibil și să negocieze, să găsească o soluție, să recunoască integritatea teritorială, independența și suveranitatea Ucrainei, vor face același lucru și cu alte țări”, a spus el.
Guvernul Ciucă intenționează să mărească obiectivul României de cheltuieli pentru apărare, dincolo de limita fixată de NATO, de 2,5% din produsul intern brut. Aproximativ o treime din această sumă va fi destinată achiziționării de arme, inclusiv avioane de luptă, submarine, corvete, vehicule blindate de luptă și drone, a spus el.
„Suntem pregătiți”
În urma deciziei NATO de a-și consolida prezența trupelor pe flancul estic, România găzduiește, de asemenea, un grup de luptă multinațional format din soldați francezi, belgieni și olandezi, precum și un contingent american, ceea ce subliniază, a spus Ciucă, importanța strategică tot mai mare a regiunii Mării Negre. „Nu este vorba doar despre apărare, ci despre securitatea alimentară” la nivel global, a spus el. „Este vorba despre o regiune care este foarte aproape și de regiunea Balcanilor, așa că toate aceste decizii luate pentru a spori descurajarea și apărarea de-a lungul întregului flanc estic sunt foarte binevenite.”Ciucă a mai spus că se așteaptă ca România – după mai bine de un deceniu de așteptare – să obțină intrarea în Spațiul Schengen fără pașapoarte al UE înainte de sfârșitul anului, un pas care ar duce la eliminarea duratei mari de așteptare la granițele României cu alte state UE și la sporirea atractivității țării pentru investitorii străini. De asemenea, Bruxelles-ul va renunța la un regim care monitorizează progresul României în reformarea sistemului judiciar și eliminarea corupției, a spus el, după ani de critici din partea executivului UE.
„Tot ce am făcut de când a început conflictul arată că suntem pregătiți să devenim membri ai Spațiului Schengen”, a spus Ciucă. „Ne așteptăm ca, într-adevăr, toți ceilalți lideri ai UE să recunoască tot ce am făcut noi.”
Autor: Michael Winfrey, Andra Timu
Traducerea: Cristina Zaharia
BLOOMBERG (SUA), 3 august 2022
