“Putin îșI lansează asaltul asupra Europei stabilind data când își va întrerupe complet furnizarea energiei”. Acest titlu care, din fericire, este deocamdată nerealist, aparține unui articol din ziarul britanic Daily Express și reia de fapt o informație mai veche, potrivit căreia, “în perioada 31 august – 2 septembrie, gazoductul Nord Stream 1 va întrerupe fluxul de gaze spre Germania din cauza unor lucrări de întreținere”.
Așadar, nu doar războiul din Ucraina ocupă prima pagină a ziarelor străine, ci și un alt așa-zis război, de această dată, între Rusia și Europa. Ce crede însă Germania despre ultimul demers al Rusiei? Cotidianul german Frankfurter Allgemeine vorbește despre “un al doilea front al lui Putin”, respectiv, “despre bătălia lui Putin pentru a aduce de partea sa opinia publică europeană. Germania, ca și Italia de altfel, este o verigă slabă și totodată utilă”, subliniază cotidianul. Același ziar este însă de părere că “Germania este îndeajuns de puternică încât să poată para acest atac”.
Și tot în Germania, “ministrul economiei, Robert Habeck, a declarat că nu va lua în considerație prelungirea funcționării ultimelor trei centrale energetice nucleare din țară pentru a economisi gaze”, după cum relevă portalul bruxellez EUObserver. Mai mult, potrivit aceluiași portal, “ministrul Habeck a respins perspectiva unei ierni în criză de gaze, afirmând că Norvegia și Olanda oferă deja cantități suplimentare de gaze”.
Pe de altă parte, conflictul armat din Rusia și Ucraina este acum agravat și de un alt incident, respectiv, de asasinarea Dariei Dughina, fiica unei așa-zise eminențe cenușii care s-ar afla în spatele demersurilor lui Vladimir Putin. Ziarul american The New York Times titrează că “Rusia a deschis o anchetă în urma exploziei care a dus la moartea Dariei Dughina, fiica unui ultranaționalist care a cerut Kremlinuil să-și sporească atacul asupra Ucrainei”. Pe de altă parte, același ziar estimează că “acest rar atac asupra unui membru al elitei pro-Kremlin ar putea prejudicia eforturile președintelui Putin de a menține în țară o stare de oarecare normalitate”. Un alt ziar american important, The Washington Post, titrează că “Rusia acuză Ucraina că ar fi provocat explozia limuzinei în care se afla Daria Dughina”.
Dar ce spune presa rusă despre incident? Cotidianul moscovit Pravda citează surse ale Serviciului Federal de Securitate (FSB), potrivit cărora “autoarea asasinării fiicei filosofului Aleksandr Dughin ar fi o ucraineancă, “Vovk Natalia Pavlovna, care închiriase un apartament chiar în clădirea în care locuia victima”. Potrivit surselor citate de același ziar, “ucraineanca a plecat ulterior în regiunea Pskov, iar acum s-ar afla în Estonia”. Și tot din Moscova, ziarul Kommersant subliniază că,” inițial, asasinatul a fost pus pe seama serviciilor speciale ucrainene, dar ele au negat orice implicare”. Apoi, să nu o uităm nici pe Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, care, potrivit ziarului Izvestia, ar fi făcut o referire la Piotr Vriublevski, ambasadorul Ucrainei în Kazahstan care, potrivit spuselor sale, “s-ar fi declarat hotărât să omoare cât mai mulți ruși”. “Numai ambasadorul unui regim terorist poate spune așa ceva”, a subliniat Zaharova. “Timp de opt ani, naziștii de la Kiev au ucis pe tăcute, învinuind Moscova pentru orice, dar acum vorbesc despre planuri de epurare etnică”.
În sfârșit, să ne oprim puțin în Ungaria, de unde compania britanică de telefonie mobilă Vodafone și-a anunțat plecarea, dar nu orcum, ci vânzându-și activele unei firme ungare din domeniu, 4iG. Ziarul budapestan Heti Vilaggazdosag notează că “achiziția se va ridica la 715 miliarde forinți, respectiv 1,8 miliarde de dolari, și va necesita o serie de împrumuturi”. Dar cotidianul britanic Financial Times consideră că “tranzacția va consolida influența premierului Viktor Orban asupra acestui sector”. Același ziar subliniază că “4iG este în strânse relații cu guvernul ungar, iar Corvinus Zrt, o altă firmă implicată în tranzacție, este o companie de stat”. Anunțând și el evenimentul, ziarul francez Les Echos, subliniază că, “în Ungaria, lucrurile au mers repede. În primul rând din cauză că guvernul ungar dorea să creeze un campion național în domeniu, dar și din cauză că, pentru Vodafone, Ungaria rămânea o țară relativ periferică”.
Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR
