La plecarea unui prieten: Ştefan Lăpuşan (1938-2022)

Colegul nostru, Cătălin Negoiţă, preşedinte Asociaţiei Române de Istorie a Presei, ne-a dat vestea tristă că Ştefan Lăpuşan, dragul nostru coleg şi prieten, a pierdut lupta cu viaţa, la vârsta de 84 de ani. Nu-mi vine să cred, pentru că de ziua mea onomastică mi-a cântat, cu inconfundabila sa voce, La mulţi ani!

Ştiam că este bolnav, că a suferit o operaţie, dar părea foarte optimist, aşa cum l-am ştiut dintotdeauna.

Dumnezeu să îl odihnească în pace, iar Aureliei să-i dea putere, pentru a trece peste acest eveniment dureros.

*

Ştefan Lăpuşan s-a născut la 3 ian. 1938, la Cluj-Napoca. Fiul Mariei (n. Cristolţan), casnică, şi al lui Lazăr Lăpuşan, ceferist. Căsătorit cu Aurelia Lăpuşan, jurnalistă şi cadru didactic universitar. Clasele I-VII (1946-1952) la Şcoala Elementară Nr. 10 din Cluj (în prezent: Şcoala “Emil Isac”), iar cele liceale (1952-1955) la Liceul “Emil Racoviţă” din Cluj. Urmează Şcoala de Subingineri pentru Industria Alimentară şi de Larg Consum din Cluj (1955-1957), după care devine dublu licenţiat: Facultatea de Ştiinţe Juridice din cadrul Universităţii “Victor Babeş” din Cluj (1958-1953; tema lucrării de licenţă: Infracţiuni cu armele de foc, şi Facultatea de Filologie, secţia Română-Franceză (1969-1974) din cadrul aceleiaşi universităţi. Tema lucrării de licenţă: Sentimentul morţii la François Villon (îndrumător: prof. univ. dr. Gheorghe Lascu). Între 1960-1963 a urmat Şcoala Populară de Artă, secţia Canto, din Cluj. Lucrarea de doctorat, cu tema Funcţionarul în administraţia de stat, avându-l ca îndrumător pe renumitul specialist în drept constituţional, Tudor Drăganu, este nefinalizată şi abandonată în 1989. A fost judecător la Curtea de Apel Cluj (1963-1972). Se stabileşte la Constanţa. Diplomat în Ministerul Afacerilor Externe (1972-1990) din Bucureşti. Debutează in Graiul Dobrogei, săptămânal independent de opinie cetăţenească (Medgidia, anul l, nr.1, 1 octombrie 1991), publicaţie la care adevine redactor-şef (1991-1992). Este consilier juridic, secretar muzical la Opera din Constanţa, consilier artistic, public relations, la Teatrul de Balet “Oleg Danovski” din Constanţa (1997-1999). Corespondent local pentru ziarul Meridian (1993-1994), corespondent local pentru ziarul Curierul naţional (1996-1998), redactor-şef al publicaţiei Medgidia azi (1999-2004). Colaborează la Cuget liberLitoral, Radio Constanţa etc. A realizat interviuri cu Patriarhul Teoctist, Regele Mihai, Pericle Martinescu ş.a. A publicat următoarele lucrări : Cernavoda 1995  (în colab. cu  Aurelia Lăpuşan şi Tiberiu Birda), Editura Mondograf, Constanţa, 1995;  Medgidia – Carasu (în colab. cu Aurelia Lăpuşan), Editura Muntenia, Constanţa, 1996; Constanţa. Memoria oraşului (în colab. cu Aurelia Lăpuşan). Prefaţă de Gheorghe Dumitraşcu. Cuvânt înainte de Stelian Duţu, Editura Muntenia, Constanţa, 1997 (ed. a II-a, cu titlul Constanţa. File de album, în 2004); Drumuri în istorie (în colab. cu Aurelia Lăpuşan),  1998, Editura Mondograf, Constanţa,  1998; Techirghiol pentru Europa (în colab. cu Aurelia Lăpuşan). Cuvânt de preţuire: Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Editura Alma, Galaţi, 1999; Drumul Pâinii în istoria Dobrogei (în colab. cu Aurelia Lăpuşan). Cuvânt de preţuire: Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Prefaţa d eprof. Univ. dr. Corneliu Bucur, Editura Dobrogea, Constanţa, 2001; Constanţa. File de album (în colab. cu Aurelia Lăpuşan şi Gheorghe Stănescu), Editura Dobrogea, Constanţa, 2005; Mamaia 1906-2006 (în colab. cu Aurelia Lăpuşan şi Gheorghe Stănescu), Editura ?, Constanţa, 2006; Mangalia în paginile vremii (în colab. cu Aurelia Lăpuşan). Cuvânt de preţuire: Manuela Cernat,  Editura Dobrogea, Constanţa, 2007; Navigaţia sub control. Din istoricul căpităniilor româneşti (în colab. cu Aurelia Lăpuşan),  vol. I-II. Cea mai recentă carte este dedicată Anei AslanMoștenirea, autori fiind Anca Elena Ștefan, Aurelia Lăpușan, Ștefan Lăpușan, sub coodonarea acad. Victor Voicu, vicepreședintele Academiei Române, și a apărut în Editura Academiei Române.

Membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România (din 1994), membru în Liga Navală Română, filiala Constanţa, membru fondator al Fundaţiei Culturale “Lucian Grigorescu”, membru fondator al Bibliotecii de carte românească “Graiul Dobrogei” de la Boian-Cernăuţi, 1991. Membru în juriul Festivalului Naţional “Mamaia Copiilor” (2000). Ziarist profesionist atestat în urma examenului de atestare organizat de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România şi Ministerul Muncii – (1993). Pentru activitatea jurnalistică şi culturală a primit: Ordinul Ziariştilor, clasa l, acordat de UZP; Premiul Internaţional de Jurnalistică Viterbo – Italia, 1996, în cadrul Institutului Internaţional „Centrul şi Periferia”, acordat de către secţiunea română; Premiul Uniunii Scriitorilor şi al revistei Tomis (1999) pentru promovarea culturii dobrogene; Premiul special la Salonul  Naţional de Carte „Ovidius”, pentru monografia Drumul Pâinii în istoria Dobrogei (în colab. cu Aurelia Lăpuşan); Premiul de excelenţă la Salonul Naţional de Carte „Ovidius”, pentru monografia Constanţa. File de album, Editura Dobrogea, 2005

Referinţe: ***, în România literară, nr. 37, 16 septembrie 1998; Ilie Rad, în Cuvântul românesc (Canada), 2004; Alex Ştefănescu, în România literară, nr. 29, 27 iulie 2007.