Într-o zi de 14 septembrie 1928 era inaugurată Crucea de pe Caraiman.
A fost ridicată la altitudinea de 2291 de metri, construcția ei desfășurându-se între 1926 și 1928. Este un monument istoric situat în Munții Bucegi, pe teritoriul județului Prahova. Crucea Caraiman are o înălţime de 39,5 metri şi include un soclu din ciment de 8 metri. Cunoscut şi sub denumirea „Crucea Eroilor”, monumentul a fost ridicat pentru a cinsti memoria românilor care au murit în Primul Război Mondial.
Crucea este executată din profile de oţel, fiind montată pe un soclu din beton armat placat cu piatră. În interiorul acestuia se află o încăpere care a adăpostit iniţial generatorul de energie electrică ce alimenta cele 120 de becuri de 500 W de pe conturul Crucii.
Publicul o cunoaște sub numele de „Crucea de pe Caraiman”, însă în Arhivele Naționale figurează ca ”Monumentul Eroilor”.
Documentele aflate în arhiva Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale Prahova, dar și Legea privind regimul juridic al mormintelor de război din România, arată însă că există două „Monumente ale Eroilor”, al doilea fiind în orașul Bușteni (statuia din fața Gării).
Sunt puține documente care relatează despre procesul construcției Crucii, însă este cunoscut faptul că ea a fost realizată prin efortul muncitorilor ceferiști (două secţii de linii (L1 şi L5) aflate în subordinea Direcţiei Generale C.F.R.). Regele Ferdinand și Regina Maria au sprijinit și au urmărit îndeaproape execuția.
Proiectul a aparținut arhitecţilor români Georges Cristinel şi Constantin Procopiu, iar în documente se regăsesc și numele celor doi mari ingineri ce au realizat studiile de rezistenţă ale monumentului – Alfred Pilder şi Teofil Revici. Au existat și doi supervizori ai procesului de construcție al „Crucii“, respectiv dirigintele de şantier Nicolae Stănescu şi şeful de şantier V. Bumbulescu.
Datele istorice relevă sprijinul acordat de fraţii Schiel, prin punerea la dispoziția constructorilor a funicularului ce aparținea Fabricii de hârtie din Buşteni. Astfel au fost urcate la înălțime multe dintre elementele metalice care compun Crucea.
Și cetățenii din Bușteni au dat o mână de ajutor, cu animalele de povară și cu atelajele, astfel fiind transportate pe platoul Bucegilor restul materialelor necesare pentru construcție.
Monumentul a fost verificat de experţii Guinness pe 14 august 2013 și a primit titulatura de „Cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan”, potrivit Guinness World Record.
Crucea de pe Caraiman a fost introdusă în lista monumentelor de patrimoniu sub codul PH-IV-mon-A-16887), fiind un monument istoric clasat în grupa A (de valoare naţională şi universală). (Autor: Alexandru Balaci)
Bibliografie
Corina Slămnoiu „Crucea de pe Caraiman a fost resfinţită. Istoria monumentului realizat de Regele Ferdinand şi Regina Maria”, în adevărul.ro, București, 2020, https://adevarul.ro/stiri-locale/targoviste/crucea-de-pe-caraiman-a-fost-resfintita-istoria-2062763.html.
Hotnews.ro „Crucea Caraiman, in Cartea Recordurilor: Este cea mai inalta cruce din lume amplasata pe un varf montan” în hotnews.ro. Sursa: https://life.hotnews.ro/stiri-prin_oras-16369332-crucea-caraiman-cartea-recordurilor-este-cea-mai-inalta-cruce-din-lume-amplasata-varf-montan.htm
Laura Petrescu „ Crucea de pe Caraiman un monument misterios” în Mediafax.ro, Ploiești,2018, sursa: https://www.mediafax.ro/stirile-zilei/crucea-de-pe-caraiman-povestea-celei-mai-inalte-cruci-din-lume-amplasate-pe-un-varf-montan-17383023.
Recția Historia „Crucea de pe Caraiman – Un monument misterios” în Historia.ro. Sursa: https://historia.ro/sectiune/general/crucea-de-pe-caraiman-un-monument-misterios-583567.html.
